Schema permite autoritatilor sa acorde ajutoare sub forma de garantii subventionate pentru creditele de investitii si creditele pentru capital de lucru incheiate pana la 31 decembrie 2010.

Schema indeplineste conditiile din Cadrul temporar pentru masurile de ajutor de stat de sprijinire a accesului la finantare in contextul crizei financiare si economice, adoptat de Comisie, astfel cum a fost modificat la 25 februarie 2009, deoarece este limitata in timp, respecta pragurile relevante si este destinata doar societatilor care nu se aflau in dificultate la 1 iulie 2008. Prin urmare, schema este compatibila cu articolul 87 alineatul (3) litera (b) din Tratatul CE, care permite acordarea de ajutoare pentru a remedia perturbari grave ale economiei unui stat membru.

Potrivit Hotararii CJCE, prezumtia legaturii de cauzalitate intre concertare si comportamentul pe piata al intreprinderilor interesate, formulata in jurisprudenta Curtii, trebuie sa fie aplicata de instanta nationala

Cauza C-8/08
Dreptul comunitar interzice acordurile si practicile concertate intre intreprinderi. Potrivit legislatiei olandeze, "practica concertata" inseamna orice practica concertata in sensul dreptului comunitar.

In anul 2001, un numar de cinci operatori beneficiau in Tarile de Jos de o retea proprie de telefonie mobila, si anume Ben Nederland BV (in prezent T-Mobile), KPN, Dutchtone NV (in prezent Orange), Libertel-Vodafone NV (in prezent Vodafone), precum si Telfort Mobile BV [devenita O2 (Netherlands) BV si, in prezent, Telfort

Decizia ICCJ nr. 4/2009 a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 381, din 4 iunie 2009.

Prin aceasta decizie, ICCJ a admis recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ si a stabilit ca dispozitiile art. 374¹ din Codul de procedura civila, raportate la art. 61 din Legea nr. 58/1934, si, respectiv, la art. 53 din Legea nr. 59/1934, cu modificarile si completarile ulterioare, se interpreteaza in sensul ca biletul la ordin, cambia si cecul se investesc cu formula executorie pentru a fi puse in executare.

Practica neunitara a instantelor de judecata

Prin Decizia nr. 4/2009, ICCJ a constatat ca in practica instantelor judecatoresti nu exista un punct de vedere unitar in legatura cu interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 374¹ din Codul de procedura civila, raportate la prevederile art. 61 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 53 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cu modificarile si completarile ulterioare, referitor la investirea cu formula executorie a cambiei, biletului la ordin si cecului.

Ordinul nr. 1323/2009 a fost publicat miercuri in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 372. Potrivit actului normativ, Inspectia Muncii efectueaza, prin personalul propriu analize, expertize tehnice si acorda asistenta de specialitate si consultanta in domeniul relatiilor de munca si al securitatii si sanatatii in munca, denumite prestatii de servicii, la cererea persoanelor fizice, juridice, persoanelor fizice autorizate si a altor entitati constituite in conditiile legii.

Contravaloarea prestatiilor de servicii se suporta de catre beneficiarii acestora si se vireaza in contul de trezorerie sau la casieria inspectoratului teritorial de munca care efectueaza prestatia.

Potrivit ordinului, pentru eliberarea de certificate/adeverinte in baza documentelor existente in arhivele inspectoratelor teritoriale de munca, la cererea persoanelor fizice, juridice sau a oricaror entitati care au dreptul legal de a solicita si a obtine aceste informatii, conform Legii Arhivelor Nationale nr. 16/1996 si Ordonantei Guvernului nr. 33/2002 privind reglementarea eliberarii certificatelor si adeverintelor de catre autoritatile publice centrale si locale se percepe un tarif de 40 lei/document.

Noul model a Decontului de TVA a fost aprobat prin Ordinul ANAF nr. 1166/2009 privind modificarea si completarea Ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 1.746/2008 pentru aprobarea modelului si continutului formularului (300) "Decont de taxa pe valoarea adaugata".

Ordinul ANAF nr. 1166/2009 a fost publicat marti, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 370.

Actul normativ a fost elaborat pentru aplicarea dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar-fiscale, prin care au fost aduse modificari legislative in materia taxei pe valoarea adaugata. Astfel, au fost introduse prevederi prin care persoana impozabila care utilizeaza trimestrul calendaristic ca perioada fiscala si care efectueaza o achizitie intracomunitara taxabila in Romania este obligata sa utilizeze ca perioada fiscala luna calendaristica, fara a avea posibilitatea de a reveni la utilizarea trimestrului calendaristic ca perioada fiscala.

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.19/2008, prin care s-a introdus posibilitatea ca Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) sa cesioneze creantele fiscale pe care le administreaza, a fost aprobata cu modificari de Parlament.

Parlamentul a modificat procedura cesiunii creantelor fiscale, introdusa prin OUG nr. 19/2008, astfel incat, potrivit legii de aprobare, ANAF "poate cesiona creantele fiscale principale si accesorii pe care le are in administrare, datorate de contribuabili, astfel cum acestea sunt individualizate prin titluri de creanta si confirmate prin certificate de atestare fiscala".

Cesiunea creantelor fiscale se va face prin licitatie, selectie de oferte sau incredintare directa, dupa caz.

Legea stabileste ca procedura de cesiune a creantelor fiscale este demarata la initiativa ANAF sau a unitatilor sale subordonate si incepe prin transmiterea spre publicare a unui anunt de intentie. Publicarea anuntului de intentie nu creeaza ANAF obligatia de a efectua respectiva cesiune de creante.

Necesitatea de a mentiona locul desfasurarii adunarii generale este prevazut de art. 117 alin. 6 din LSC.

Este necesar a se mentiona ca, atat timp cat in actul constitutiv al societatii nu este mentionata o dispozitie contrara, adunarea generala trebuie sa fie convocata la sediul societatii (art. 110 alin.2 din LSC).

Tot din dispozitia cuprinsa in art. 110 alin 2 din LSC se poate trage concluzia ca simpla mentionare a adresei sediului nu este suficienta, ci trebuie indicat cu exactitate locul tinerii adunarii, deoarece textul legii mentioneaza indicarea locului unde se va tine adunarea, separat de notiunea de sediul societatii. Astfel ca trebuie sa se indice cat mai concret locul, indicandu-se numarul salii, etajul, in cazul in care imobilul are mai multe etaje, etc.

In conditiile in care in convocator este cuprinsa si convocarea pentru a doua zi a adunarii, pentru situatia in care sedinta adunarii generale a actionarilor nu s-ar putea tine la data stabilita initial, atunci trebuie aratat si locul unde s-ar tine sedinta adunarii generale la aceasta a doua zi a convocarii.

1. Concediile pentru formare profesionala
 
Art. 149-153 din Codul Codul muncii¹ reglementeaza concediile pentru formare profesionala.

Acordarea acestor concedii se justifica doar in situatia in care cursurile de pregatire profesionala se desfasoara la initiativa salariatilor, nu si atunci cand ele au loc la solicitarea angajatorului.²

Nu se pune problema concediului pentru formare profesionala, nici atunci cand participarea la stagiu sau cursurile de formare profesionala, initiata de angajator, presupune scoaterea integrala din activitate a salariatului.³

Doua categorii de concedii sunt prevazute de art. 149 din Codul muncii ce se acorda la initiativa salariatilor:
- concedii fara plata si
- concedii cu plata.

Concediul fara plata se acorda, la cererea salariatului care urmeaza o forma de pregatire profesionala la initiativa sa. Cererea trebuie adresata cu cel putin o luna inainte de efectuarea concediului si va cuprinde data inceperii stagiului, domeniul si durata acestuia, precum si institutia de formare profesionala⁴. 

Din punct de vedere juridic convocarea este un act juridic. Discutia daca acest act juridic este unul unilateral sau nu din punctul de vedere al consecintelor practice nu este deosebit de relevanta.

Autorii care imbratiseaza teoria institutionalista a societatii comerciale vor putea gasi argumente care sa sutina caracterul unilateral, simpla si unica vointa a societatii exprimata prin organele sale suficienta pentru a crea obligatii pentru aceasta in raport cu actionarii.

Autorii care care pun accent pe caracterul contractual al societatii comerciale si pe conceptul de mandatar prin care pot fi descrise organele de conducere ale societatii, vor putea gasi argumente in a sustine ca este un act de executare a contractului, care creeaza drepturi si obligatii pentru parti, conform regulilor contractuale.

Deoarece drepturile si obligatiile care se nasc din convocarea adunarii generale a actionarilor au un puternic caracter reglementar-procedural (sunt descrise de lege si uneori detaliate prin actele constitutive sub forma unor prescriptii cu caracter procedural), astfel ca discutia teoretica asupra izvorului acestora prezinta o mai mica importanta decat identificarea lor in ordinea procedurala.