Agentia Nationala de Administrare Fiscala(ANAF) a elaborat recent o noua procedura privind stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor si contributiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau retinere la sursa. Procedura va utiliza metoda estimarii impozitelor, taxelor si contributiilor, pe baza unor documente si informatii relevante pentru impunere, luandu-se in calcul acele elemente care sunt cele mai apropiate situatiei de fapt fiscale.

Potrivit dispozitiilor art.83 alin.(4) din Codul de procedura fiscala, nedepunerea declaratiei fiscale da dreptul organului fiscal sa procedeze la stabilirea din oficiu a obligatiilor fiscale prin estimarea impozitelor, taxelor si contributiilor.

Stabilirea impozitelor, taxelor si contributiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau retinere la sursa se face de catre platitori prin declaratie fiscala, care se depune la termenele prevazute de lege.

Stabilirea din oficiu a obligatiilor fiscale nu se poate face inainte de implinirea unui termen de 15 zile de la instiintarea contribuabilului privind depasirea termenului legal de depunere a declaratiei fiscale.

In cazul neconformarii fiscale voluntare, sunt necesare masuri pentru identificarea platitorilor care nu isi indeplinesc obligatiile declarative si cuantificarea obligatiilor de plata ale acestora.

Introducerea vectorului fiscal a permis automatizarea operatiunilor de identificare a platitorilor care nu-si indeplinesc obligatiile declarative si, ca urmare, cresterea vitezei de reactie a organului fiscal in ceea ce priveste desfasurarea operatiunilor curente de administrare in cazul neconformarii voluntare: notificarea, impunerea din oficiu si aplicarea de sanctiuni contraventionale.

Potrivit ANAF, masura stabilirii din oficiu a obligatiilor de plata, pe de o parte, permite cuantificarea sumelor nedeclarate de contribuabili in vederea colectarii acestora, iar pe de alta parte, trebuie sa conduca la modificarea comportamentului contribuabilului, care nu se va putea sustrage de la plata unei obligatii datorate, prevazute de lege.

In aplicarea procedurii de impunere din oficiu, organul fiscal va consemna toate elementele care au fost avute in vedere la stabilirea impozitelor, taxelor si contributiilor, intr-un Referat privind impunerea din oficiu, pe baza caruia se va emite Decizie de impunere din oficiu pentru impozitele, taxele si contributiile cu regim de stabilire prin autoimpunere sau retinere la sursa.

Estimarea impozitelor, taxelor si contributiilor

Stabilirea din oficiu a obligatiei fiscale se face prin estimarea impozitelor, taxelor si contributiilor.

In cazul contribuabililor care au obligatia declararii bazei impozabile, stabilirea din oficiu se face prin estimarea acesteia.

Pentru estimarea impozitelor, taxelor si contributiilor sau a bazei de impunere, dupa caz, se vor avea in vedere toate datele si documentele care au relevanta pentru estimare. Estimarea consta in identificarea acelor elemente care sunt cele mai apropiate situatiei de fapt fiscale, urmarindu-se stabilirea corecta a impozitelor, taxelor si contributiilor. De asemenea, estimarea se face pentru fiecare perioada fiscala si pentru fiecare tip de impozit, taxa sau contributie.

In situatia in care, exista informatii aflate la dispozitia organului fiscal privind situatia fiscala a contribuabilului, stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor si contributiilor se va face pe baza urmatoarelor documente si informatii relevante pentru impunere:
a) documente existente la dosarul fiscal al contribuabilului, referitoare la perioade de raportare privind anul in curs sau anii anteriori, dupa caz:
- declaratii fiscale;
- rapoarte de inspectie fiscala;
- situatii financiar-contabile;
- alte documente.
b) informatii de la terti:
- obtinute in urma controalelor efectuate la alti contribuabili care au legaturi de afaceri cu
platitorul in cauza;
- declaratii informative.
c) informatii de la contribuabilii care desfasoara o activitate similara, in aceeasi arie geografica.

In aceasta situatie, la estimare se vor avea in vedere elemente existente privind impozitele, taxele sau contributiile aferente perioadelor precedente, identificandu-se rezultatul cel mai apropiat situatiei de fapt fiscale, care va fi ajustat in functie de rata inflatiei comunicate de Institutul National de Statistica.

Estimarea obligatiei de plata sau a bazei de impunere, dupa caz, se efectueaza dupa regulile proprii impozitului/taxei/contributiei datorate.

In ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata, organul fiscal estimeaza, in conditiile prezentei proceduri, TVA de plata in perioada pentru care se face stabilirea din oficiu, pe baza informatiilor existente in deconturile de taxa pe valoarea adaugata depuse in perioadele fiscale anterioare sau pe baza altor informatii aflate la dispozitia organului fiscal.

Compartimentul de specialitate, intocmeste Referatul privind impunerea din oficiu, in care se consemneaza analiza documentara si elementele care stau la baza stabilirii din oficiu a impozitelor, taxelor si contributiilor, precum si rezultatul constatarilor efectuate in scopul stabilirii impozitelor, taxelor si contributiilor.

Referatul se avizeaza de seful compartimentului de specialitate si se aproba de conducatorul organului fiscal.

In situatia in care, nu exista informatii aflate la dispozitia organului fiscal, cazul va fi transmis inspectiei fiscale in vederea includerii in programul de inspectie si efectuarii cu celeritate a inspectiei.

De asemenea, in situatia in care, contribuabilul a inregistrat in anul anterior pierdere fiscala si daca, din datele aflate la dispozitia sa, organul fiscal nu poate estima obligatia fiscala datorata, cazul va fi transmis inspectiei fiscale in vederea includerii in programul de inspectie fiscala.

In situatia in care, din deconturile de taxa pe valoarea adaugata depuse de contribuabil in perioadele precedente a rezultat numai taxa pe valoarea adaugata de rambursat sau atat taxa pe valoarea adaugata de plata cat si taxa pe valoarea adaugata de rambursat, iar organul fiscal nu poate estima taxa pe valoarea adaugata, cazul va fi transmis, deasemenea, inspectiei fiscale in vederea includerii in programul de inspectie fiscala.

Stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor si contributiilor

Stabilirea din oficiu a obligatiilor fiscale se face pe perioada de prescriptie a impozitului, taxei sau contributiei, pe baza deciziei de impunere din oficiu.

Pe baza Referatului privind impunerea din oficiu, compartimentul de specialitate emite formularul 160 “Decizie de impunere din oficiu pentru impozitele, taxele si contributiile cu regim de stabilire prin autoimpunere sau retinere la sursa”

Decizia de impunere se avizeaza de seful compartimentului de specialitate si se aproba de conducatorul organului fiscal emitent.

Decizia de impunere din oficiu a impozitelor, taxelor si contributiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau retinere la sursa se comunica contribuabilului, in conformitate cu dispozitiile art.44 din Ordonanta Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala.