Firmele aflate in dificultate financiara vor putea evita falimentul prin incheierea unei intelegeri cu creditorii, cu privire la modul in care se va realiza plata datoriilor. Acestea vor putea acoperi sumele datorate prin proceduri amiabile de renegociere a creantelor sau a conditiilor acestora ori prin incheierea unui concordat preventiv.

Parlamentul a adoptat recent legea privind concordatul preventiv si mandatul ad-hoc. De aceasta lege ar putea beneficia persoanele juridice care organizeaza o intreprindere aflata in dificultate financiara, fara a fi instare de insolventa.

“Ca atare, concordatul preventiv ar urma sa intervina in perioade de dificultate financiara pentru debitor, tocmai pentru a se preintampina intervenirea starii de insolventa, si, deci imposibilitatea de plata,” explica Stefana Cheveresan, avocat si practician in insolventa.

Concordatul preventiv este un mecanism de evitare a insolventei si consta intr-o intelegere intre debitor si creditori cu privire la modul in care debitorul aflat in dificultate financiara isi va plati datoriile.

Concordatul presupune un contract incheiat intre debitor, pe de o parte, si creditorii care detin cel putin doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate, pe de alta parte, prin care debitorul propune un plan de redresare a intreprinderii sale si de acoperire a creantelor acestor creditori impotriva sa, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de depasire a dificultatii in care se afla intreprinderea debitorului.

“In masura constientizarii si acceptarii necesitatii aplicarii concordatului preventiv, societatile comerciale aflate in dificultate financiara momentana, ar beneficia de o perioada de respiro in executarea obligatiilor de plata catre diversi creditori prin modificarea sau amanarea datei scadentelor, reducerea sau “stergerea” penalitatilor si suspendarea executarilor silite cu conditia obtinerii acordului unei majoritati calificate prin valoare din totalul creantelor acceptate”, apreciaza Stefana Cheveresan.

Un alt efect al concordatului in opinia Stefanei Cheveresan il constituie omologarea acestuia – respectiv impunerea acestuia si creditorilor minoritari nesemnatari, carora judecatorul-sindic le poate impune amanarea scadentei creantelor lor pe o perioada de maxim 18 luni;

De asemenea, concordarul preventiv presupune stoparea, pe perioada aplicarii sale, a curgerii debitelor accesorii – penalitati, dobanzi si interdictia de deschidere a procedurii de insolventa, pe perioada aplicarii procedurii concordatului preventiv.

Dar, cel mai puternic efect al acestei proceduri este “posibilitatea acordata debitorului de a isi conserva lichiditatile banesti, in sensul ca acestea ar urma sa fie folosite pentru continuarea activitatii, generandu-se astfel, veniturile necesare acoperirii creantelor acceptate prin concordat. Adesea, lipsa de lichiditati banesti la un anumit moment, induce starea de insolventa debitorului, blocat in lipsa resusrselor financiare suficiente si achitarii creantelor acumulate si cheltuielilor generate de activitatea sa” subliniaza Stefana Cheveresan.

Beneficiarii procedurii

Poate recurge la procedura de concordat preventiv orice debitor, cu urmatoarele exceptii:
a) daca impotriva debitorului s-a pronuntat o hotarare irevocabila de condamnare pentru infractiuni economice;
b) daca impotriva debitorului a fost deschisa procedura insolventei cu 5 ani anteriori ofertei de concordat preventiv;
c) daca cu 3 ani anteriori ofertei de concordat preventiv, debitorul a mai beneficiat de un concordat preventiv;
d) daca debitorul si/sau actionarii/asociatii/ asociatii comanditari sau administratorii acestuia au fost condamnati definitiv pentru bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de incredere, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevazute in Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, in ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii prevazute de prezenta lege;
e) daca membrilor organelor de conducere si/sau supraveghere ale debitorului li s-a atras raspunderea in conditiile Legii nr.85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru aducerea acestuia in stare de insolventa; prevederile lit. b) raman aplicabile;
f) daca debitorul are inscrise fapte in cazierul fiscal, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea si functionarea cazierului fiscal, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Cererile formulate in temeiul prezentei legi se judeca in camera de consiliu, de urgenta si cu precadere, partile fiind citate in termen de 48 de ore de la primirea cererii. Hotararile pronuntate de judecatorul-sindic in aplicarea prezentei legi sunt definitive si executorii. Hotararile judecatorului-sindic pot fi atacate de parti cu recurs, in termen de 10 zile, care se calculeaza de la comunicare, pentru absenti, si de la pronuntare, pentru cei prezenti. Recursul nu este suspensiv de executare.

In cursul derularii procedurii, adunarea creditorilor concordatari poate fi convocata de conciliator, din oficiu sau la cererea creditorilor reprezentand 10% din valoarea totala a creantelor concordatare. Adunarea creditorilor concordatari adopta hotarari cu majoritatea, ca valoare, a creantelor concordatare.

Deschiderea procedurii si oferta de concordat preventiv

Debitorii pot introduce la tribunalul competent o cerere de deschidere a procedurii de concordat preventiv. Prin cererea sa, debitorul propune un conciliator provizoriu, dintre practicienii in insolventa, autorizati conform legii. Judecatorul-sindic numeste conciliatorul provizoriu prin incheiere irevocabila În termen de 30 de zile de la numirea sa, conciliatorul elaboreaza, impreuna cu debitorul, lista creditorilor si oferta de concordat preventiv.

Oferta de concordat preventiv va fi depusa in dosarul deschis si, pentru opozabilitate fata de terti, se depune la grefa tribunalului, unde va fi inregistrata intr-un registru special. Despre depunerea si notificarea acesteia se face mentiune in registrul comertului in care este inregistrat debitorul.

Oferta de concordat preventiv va cuprinde si proiectul de concordat preventiv, la care se vor anexa declaratia debitorului privind starea de dificultate financiara in care se afla, precum si lista creditorilor cunoscuti, inclusiv cei ale caror creante sunt contestate integral sau partial, cu precizarea cuantumului si a garantiilor acceptate de debitor.

Prin proiectul de concordat preventiv, supus aprobarii creditorilor, debitorul propune, de asemenea, confirmarea conciliatorului provizoriu, precum si remuneratia acestuia pentru perioada ulterioara datei incheierii concordatului.

In conditiile art. 581 si art. 582 din Codul de procedura civila, debitorul poate cere judecatorului-sindic, in baza ofertei de concordat preventiv, suspendarea provizorie a urmaririlor silite.

Cererea se judeca in camera de consiliu, de urgenta si cu precadere, fara citarea partilor. Suspendarea provizorie a urmaririlor silite individuale se mentine pana la publicarea concordatului preventiv aprobat sau, dupa caz, pana la respingerea ofertei debitorului de catre majoritatea creditorilor.

Incheierea, constatarea si omologarea concordatului preventiv

In vederea exercitarii votului creditorilor asupra proiectului de concordat preventiv, debitorul poate organiza una sau mai multe sedinte colective sau individuale de negociere cu creditorii, in prezenta conciliatorului propus de debitor.

Initiativa negocierii poate apartine si unuia sau mai multor creditori, precum si actionarilor semnificativi sau asociatilor debitorului. Perioada in care se desfasoara negocierile asupra proiectului de concordat preventiv nu poate depasi 30 de zile calendaristice.

Asupra ofertei de concordat preventiv, cu eventualele amendamente rezultate in urma negocierilor, creditorii voteaza, in principiu, prin corespondenta. Concordatul preventiv se considera aprobat de creditori daca sunt intrunite voturile creditorilor ce reprezinta majoritatea de doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate.

In cazul in care nu se intruneste majoritatea prevazuta debitorul are dreptul ca, dupa trecerea a minim 30 de zile, sa faca o noua oferta de concordat preventiv.

Dupa aprobarea concordatului de catre creditori, conciliatorul solicita judecatorului-sindic sa constate concordatul preventiv.

“Singura posibilitate acordata de lege creditorilor nesemnatari – deci celor care au votat impotriva concordatului propus de debitor – este actiunea in anulare in termen de 15 zile de la data mentionarii concordatului preventiv in registrul comertului. Legea nu mentioneaza, insa, nu mentioneaza niciun motiv de nulitate special, astfel ca, motivele de nulitate sunt cele de drept comun”, este de parere Stefana Cheveresan.

De la data comunicarii hotararii de constatare a concordatului preventiv se suspenda de drept urmaririle individuale ale creditorilor semnatari asupra debitorului si curgerea prescriptiei dreptului de a cere executarea silita a creantelor acestora contra debitorului.

De la aceeasi data, se suspenda de drept fata de creditorii semnatari, curgerea dobanzilor, a penalitatilor si a oricaror alte cheltuieli aferente creantelor.

Pentru a face opozabil concordatul preventiv creditorilor nesemnatari, inclusiv creditori necunoscuti sau contestati, conciliatorul poate cere judecatorului-sindic omologarea concordatului. Dispunand omologarea, judecatorul-sindic suspenda toate procedurile de executare silita.

Totodata, la cererea conciliatorului, sub conditia acordarii de garantii creditorilor de catre debitor, judecatorul-sindic poate impune creditorilor nesemnatari ai concordatului preventiv un termen de maxim 18 luni deamanare a scadentei creantei lor, perioada in care nu vor curge dobanzi, penalitati, precum si orice alte cheltuieli aferente creantelor.

Concordatul va fi opozabil creditorilor bugetari, cu conditia respectarii prevederilor legale cu privire la ajutorul de stat si aprobarii de catre Comisia interministeriala.

Pe perioada concordatului preventiv omologat nu se poate deschide procedura insolventei fata de debitor.

Orice creditor care obtine un titlu executoriu asupra debitorului in cursul procedurii poate formula cerere de aderare la concordat sau poate sa isi recupereze creanta prin orice alte modalitati prevazute de lege.

"Cred ca o atare procedura poate - in masura respectarii obligatiilor asumate prin concordatul propus de catre debitor – preintampina intervenirea starii de insolventa si deschiderea procedurii prevazute de Legea nr. 85/2006, acordand, totodata, suficienta libertate de miscare debitorului si permitand acestuia continuarea activitatii la parametrii firesti" , conchide Stefana Cheveresan.