Salariile bugetarilor nu vor putea fi majorate cu 6 luni inainte de alegeri, iar Guvernul va avea dreptul la maxim 2 rectificari bugetare pe an, potrivit prevederilor proiectului legii responsabilitatii fiscale. Totodata, premierul si ministrul de finante isi vor asuma raspunderea pentru masurile fiscal-bugetare intreprinse pe perioada guvernarii.

 

Potrivit expunerii de motive, o lege a responsabilitatii fiscal-bugetare bine structurata poate furniza parametrii generali care sa incurajeze formularea deciziilor de politici sustenabile fiscal prin stipularea principiilor fiscale si a regulilor privind veniturile, datoria, deficitul, cheltuielile si managementul riscului.

Declaratia de raspundere va contine o declaratie semnata de primul ministru si de ministrul finantelor publice prin care se atesta corectitudinea si integralitatea informatiilor din strategia fiscal-bugetara si conformitatea acesteia cu prezenta lege, cu tintele sau limitele pentru regulile fiscale si respectarea principiilor responsabilitatii fiscale.

Principiile responsabilitatii fiscal-bugetare principale includ:
(a) mentinerea unui nivel prudent al datoriei publice astfel incat sa se pastreze sustenabilitatea fiscala;
(b) asigurarea unui echilibru al bugetului general consolidat pe parcursul ciclului
economic;
(c) exercitarea unui management prudent al pasivelor, activelor si riscurilor fiscale aferente sectorului public pentru a evita impovararea generatiilor
viitoare;
(d) asigurarea predictibilitatii regimului de impozitare;
(e) mentinerea unui nivel adecvat de rezerve fiscale pentru serviciul datoriei externe.

Initatorii actului normativ considera ca introducerea unei legi a responsabilitatii fiscal-bugetare, conjugata cu reforma salariilor din sectorul public si reforma pensiilor va conduce la intarirea disciplinei fiscale.

Totodata, acestia sunt de parere ca utilizarea unor principii ale responsabilitatii fiscal-bugetare, a unor reguli fiscale numerice in ceea ce priveste cheltuielile si soldul bugetar, a unor reguli procedurale privind raportarea si abaterea de la tinte, a planificarii fiscale pe termen mediu, a unor proceduri mai bune pentru procesul bugetar vor promova o politica fiscala prudenta.

Proiectul de lege prevede de asemenea infiintarea unui Consiliu Fiscal compus din 5 membri numiti de Parlament la propunerea Bancii Nationale a Romaniei, Academiei Romane, Academiei de Studii Economice, Institutului Bancar Roman si
Asociatiei Romane a Bancilor, care sa asigure sprijinul pentru asigurarea calitatii prognozelor macroeconomice si bugetare si a faptului ca politicile bugetare sunt in conformitate cu principiile responsabilitatii fiscale.

Potrivit proiectului, cheltuielile de personal totale ale bugetului general consolidat nu pot fi majorate pe parcursul anului bugetar cu ocazia rectificarilor bugetare.

Negocierile pentru unele drepturi care potrivit legii se stabilesc prin contracte colective de munca vor putea fi finalizate numai dupa ce cadrul fiscal-bugetar din Strategia fiscal-bugetara a fost aprobat cu respectarea plafoanelor de cheltuieli de personal stabilite.

Pentru incadrarea in limitele trimestriale ale cheltuielilor de personal, ordonatorii principali de credite au posibilitatea sa diminueze drepturile salariale care sunt stabilite prin lege in cuantum variabil si pe cele a caror acordare este facultativa potrivit legii.

Pana la sfarsitul lunilor aprilie, iulie si octombrie ale fiecarui an, Guvernul va prezenta public o evaluare a executiei bugetare trimestriale si gradul de indeplinire al tintelor trimestriale. În cazul unor derapaje de la tintele stabilite, Guvernul va prezenta si masurile avute in vedere pentru a corecta aceste dezechlibre prin reduceri de cheltuieli sau masuri de imbunatatire a colectarii veniturilor.

Totodat, cu 60 de zile inaintea alegerilor generale, liderii partidelor politice, pot solicita Primului-ministru sau Consiliului Fiscal, calcularea impactului financiar al politicilor propuse si anuntate public.

Regulile politicii fiscal-bugetare

Politica fiscal – bugetara va fi derulata in conformitate cu urmatoarele reguli fiscale:
a) soldul bugetului general consolidat si cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat exprimate ca procent in PIB nu pot depasi plafoanele anuale stabilite in cadrul fiscal-bugetar din Strategiea fiscal-bugetara, pentru primii doi ani acoperiti de aceasta;
b) soldul si respectiv soldul primar al bugetului general consolidat, luand in considerare componentele acestuia, pentru anul bugetar urmator, nu va putea depasi plafonul stabilit prin cadrul fiscal-bugetar din Strategia fiscal-bugetara aprobat de catre Parlament;
c) cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzand asistenta financiara din partea Uniunii Europene, si cheltuielile de personal, luand in considerare bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele institutiilor autofinantate, bugetele fondurile speciale si alte bugete componente, nu vor depasi plafonul specificat in cadrul fiscal-bugetar din Strategia fiscal-bugetara, pentru anul bugetar urmator;
d) pentru fiecare dintre cei trei ani acoperiti de Strategia fiscal-bugetara, rata anuala de crestere a cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat va fi mentinuta sub rata anuala de crestere nominala a produsului intern brut
prognozata pentru anul bugetar respectiv, pana cand soldul preliminat al bugetului general consolidat a inregistrat surplus in anul anterior anului pentru care se elaboreaza proiectul de buget;
e) pentru fiecare dintre cei trei ani acoperiti de Strategia fiscal-bugetara, rata anuala de crestere a cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat va fi cel mult egala cu rata anuala de crestere nominala a produsului intern brut prognozata pentru anul bugetar respectiv, in perioada in care soldul preliminat al bugetului general consolidat este in echilibru sau excedentar in anul anterior anului pentru care se elaboreaza proiectul de buget;
f) in cazul in care se majoreaza cotele de impozitare, cresterea nominala a cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat va fi cel mult egala cu cresterea nominala a veniturilor bugetare fara a conduce la o deteriorare a soldului bugetului general consolidat prevazut in Strategia fiscal-bugetara.
g) pe parcursul exercitiului bugetar creditele bugetare aprobate pentru cheltuieli deinvestitii nu pot fi virate si utilizate pentru cheltuieli curente.

Cresterea nominala a cheltuielilor se poate realiza incepand cu anul urmator celui in care au fost majorate cotele de impozitare si numai dupa ce Consiliul Fiscal a avizat estimarile referitoare la cresterea nominala a veniturilor bugetare;

Totodata, potrivit proiectului, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda intre 2000 si 20.000 lei, angajarea sau plata de cheltuieli peste plafoanele trimestriale stabilite si orice incheiere de angajamente legale prin care sa oblige Statul, sau autoritatile locale la efectuarea unor cheltuieli peste nivelul aprobat in conditiile dispozitiilor acestei legi.