Argumentele ministerului au la baza diferentele dintre sistemul public de pensii si cel privat. Sistemul public de pensii se fundamenteaza pe criterii diferite fata de cel privat, la baza sa fiind principiul solidaritatii intergenerationale si nu conturi individuale.

“Practic, contributiile sociale pe care cei care desfasoara in prezent activitati profesionale le platesc la bugetul asigurarilor sociale de stat sunt folosite pentru a asigura pensiile celor care sunt deja pensionari, urmand ca pensiile lor sa fie asigurate de copii si/sau nepotii lor”, se arata in comunicatul de presa.

Din datele furnizate de minister, in ultimii 9 ani, s-au pensionat peste 1,3 milioane de persoane.

Totodata, adoptarea legii pensiilor este impusa de acordul de imprumut incheiat cu Banca Mondiala, Uniunea Europeana si Fondul Monetar International.

“Aceste masuri se regasesc in conditionalitatile stabilite prin acordul de imprumut incheiat”, explica Ministerul Muncii.

Punctaj de 0,5% pe luna

De asemenea, un alt motiv pentru incurajarea persoanelor de a ramane un timp mai indelungat pe piata muncii, il reprezinta si prevederea din lege cu privire la majorarea punctajului lunar realizat pentru persoanele care desfasoara in continuare activitati profesionale, dupa indeplinirea varstei standard de pensionare. Potrivit MMFPS, in legislatia in vigoare, punctajul lunar suplimentar este de 0,3%, iar in proiectul noii legi, acesta creste la 0,5%.

Conform ministerului muncii, in ceea ce priveste cadrele didactice, abrogarea prevederii din Legea nr. 128/1997 privind statutul cadrului didactic, referitoare la recalcularea suplimentara nu a facut altceva decat sa elimine redundanta, in contextul in care acest punctaj suplimentar este oricum prevazut atat in Legea 19/2000, cat si in proiectul de lege a pensiilor.

Alinierea la directivele europene

Totodata, MMFPS considera ca egalizarea varstelor de pensionare ale barbatilor si femeilor este necesara pentru asigurarea egalitatii de sanse intre femei si barbati, dupa cum este reglementat in directivele europene. In acelasi timp, MMFPS apreciaza acesta reglementare ca fiind principala solutie pentru redresarea dezechilibrelor din sistemul public de pensii si a asigurarii sustenabilitatii financiare pe termen mediu si lung a acestuia.

In state precum Italia, Germania, Marea Britanie, Belgia sau Finlanda, varsta de pensionare este de 65 de ani.

Legea pensiilor prevede cresterea si egalizarea varstelor standard de pensionare pentru barbati si femei pentru a se asigura o continuare a cresterii varstelor de pensionare pana in 2014, la 60 de ani pentru femei si la 65 de ani pentru barbati, iar pana in 2030, atat barbatii, cat si femeile vor iesi la pensie la aceeasi varsta standard de 65 de ani, potrivit practicilor si reglementarilor europene.

Cresterea sperantei de viata

Un studiu elaborat de Banca Mondiala cu privire la previziunile demografice ale populatiei Romaniei in perioada 2008-2075 arata ca speranta de viata la pensionare la barbati este de 14,7 ani, iar la femei de 22 ani.

In acest context, ministerul incurajeaza prelungirea vietii active, recomandand persoanelor sa ramana un timp mai indelungat pe piata muncii.

Sursa: Avocatnet.ro