Convenit prin Scrisoarea de intentie transmisa de autoritatile romane, semnata la Bucuresti la 24 aprilie 2009, si prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 4 mai 2009, precum si a Scrisorii suplimentare de intentie, semnata de autoritatile romane la data de 8 septembrie 2009 si aprobata prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 21 septembrie 2009 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 120, din 23 februarie 2010. 

 

Avand in vedere:
— contextul economic global actual si necesitatea prevenirii aparitiei de blocaje care ar putea afecta echilibrele macroeconomice;
— necesitatea identificarii si asigurarii de urgenta a unor surse cu costuri reduse in vederea acoperirii nevoilor de finantare in anul 2010;
— faptul ca fiecare transa a imprumutului se disponibilizeaza la doua zile lucratoare dupa aprobarea documentatiei aferente de catre Consiliul director al Fondului Monetar International, iar ratificarea trebuie sa aiba loc in timp util, astfel incat sa se creeze cadrul legal corespunzator tranzactiei,
luand in considerare faptul ca toate aceste elemente constituie o situatie extraordinara, a carei reglementare nu poate fi amanata,
in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

Art. I. — Se ratifica Scrisoarea de intentie*), semnata de autoritatile romane la Bucuresti la 5 februarie 2010 si aprobata prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 19 februarie 2010, in baza careia se suplimenteaza partea din imprumut alocata Ministerului Finantelor Publice cu suma de 383.000.000 DST.
Art. II. — Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre Romania si Fondul Monetar International, convenit prin Scrisoarea de intentie transmisa de autoritatile romane, semnata la Bucuresti la 24 aprilie 2009, si prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 4 mai 2009, precum si a Scrisorii suplimentare de intentie, semnata de autoritatile romane la data de 8 septembrie 2009 si aprobata prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 21 septembrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 629 din 22 septembrie 2009, se modifica dupa cum urmeaza:

1. La articolul 2, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
„Art. 2. — (1) Beneficiarul imprumutului este Romania, prin:
a) Banca Nationala a Romaniei, pentru suma de 9.496.500.000 DST; si
b) Ministerul Finantelor Publice, pentru suma de 1.946.500.000 DST, reprezentand jumatate din transele II, III si IV.”

2. Articolul 3 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 3. — Aspectele operationale referitoare la tragerea si rambursarea sumelor aferente transelor II, III si IV din imprumutul acordat in baza Aranjamentului stand-by dintre Romania si Fondul Monetar International se vor stabili prin conventie intre Banca Nationala a Romaniei si Ministerul Finantelor Publice.”

3. Articolul 4 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 4. — Suma de 9.496.500.000 DST, reprezentand partea din imprumut alocata Bancii Nationale a Romaniei, precum si echivalentul in lei se inregistreaza in pasivul bilantier al Bancii Nationale a Romaniei in contul Fondului Monetar International deschis la Banca Nationala a Romaniei, pe masura primirii transelor de credit.”

4. Articolul 5 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 5. — Suma de 1.946.500.000 DST, reprezentand partea din imprumut alocata Ministerului Finantelor Publice, se vireaza, pe masura primirii transelor din credit, in contul de valuta deschis pe numele Ministerului Finantelor Publice la Banca Nationala a Romaniei si se utilizeaza pentru finantarea deficitului bugetului de stat pe masura necesitatilor de echilibrare a contului curent general al Trezoreriei Statului si pentru refinantarea datoriei publice guvernamentale, in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publica, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 109/2008, cu modificarile ulterioare.”

5. Anexa „Scadentar rambursare Aranjament stand-by” se modifica si se inlocuieste cu anexa la prezenta ordonanta de urgenta.


PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemneaza:

Ministrul finantelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vladescu
Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei,
Mugur Constantin Isarescu
Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,
Mihai Constantin Șeitan
Ministrul transporturilor si infrastructurii,
Radu Mircea Berceanu
Ministrul economiei, comertului si mediului de afaceri,
Adriean Videanu
Ministrul administratiei si internelor,
Vasile Blaga
Ministrul afacerilor externe,
Teodor Baconschi
Bucuresti, 23 februarie 2010.
Nr. 10.
*) Traducere.


ANEXA I
Romania: Scrisoare de Intentie

Dlui Dominique Strauss-Kahn, Bucuresti, 5 februarie 2010
director general
Fondul Monetar International
Washington, DC 20431
S.U.A.
Stimate domnule Strauss-Kahn,

1. Desi conditiile continua sa se mentina dificile, credem ca partea cea mai grea a crizei este acum depasita si anticipam o crestere pozitiva modesta in 2010. Programul cuprinzator anticriza sustinut de Fond, UE si Banca Mondiala a jucat un rol esential in normalizarea conditiilor financiare, in inversarea dezechilibrelor economice si in crearea premiselor de redresare economica.
2. Cu toate ca la finele anului trecut au existat unele provocari legate de contextul politic incert, programul sprijinit de FMI a continuat sa fie implementat cu fermitate (tabelele 1 si 2):
• Criteriile cantitative de performanta si mecanismul de consultare pe inflatie. La sfarsitul lunii septembrie, toate criteriile cantitative de performanta, precum si criteriul permanent de performanta referitor la neacumularea de arierate externe au fost indeplinite, cu exceptia plafonului pentru arieratele interne ale bugetului general consolidat. La finele lunii decembrie, din nou au fost indeplinite toate criteriile cantitative de performanta, cu exceptia tintei stabilite pentru arierate, pentru care datele finale nu sunt inca disponibile. Datele preliminare sugereaza ca arieratele au scazut, dar insuficient pentru a contracara depasirile acumulate in prima parte a anului, ceea ce a condus la ratarea tintei la finele lunii decembrie cu o mica marja (0,1% din PIB).
Ținta orientativa referitoare la cheltuielile primare ale bugetului general consolidat a fost depasita la ambele date de monitorizare, de la finele lunii septembrie si, respectiv, decembrie. Inflatia a continuat sa se mentina in limitele intervalului mecanismului de consultare pe intreaga perioada.
• Criteriile structurale de referinta. Criteriul de referinta referitor la aprobarea de catre Parlament a noii legislatii in domeniul remunerarii angajatilor din sistemul public a fost realizat inainte de termenul-limita de la sfarsitul lunii octombrie; cu toate acestea, unele componente ale legii nu au corespuns obiectivelor initiale. Legislatia de implementare a acestei legi din 2010 ar trebui sa remedieze aceste deficiente. Legea responsabilitatii fiscale a fost transmisa Parlamentului inainte de data de referinta care era stabilita pentru sfarsitul lunii noiembrie. Criteriul structural privind adoptarea legislatiei de imbunatatire a monitorizarii si controlului intreprinderilor de stat (IS) a fost indeplinit in noiembrie 2009, inainte de data-limita stabilitǎ pentru luna iunie 2010. Dificultati de ordin politic au impiedicat aprobarea legii pensiilor pana la datalimita, respectiv sfarsitul lunii decembrie. Legea revizuita va fi transmisa Parlamentului in saptamanile urmatoare si ne asteptam ca ea sa fie aprobata de Parlament pana la finele lunii iunie.
3. Avand in vedere aceste rezultate, solicitam finalizarea celei dea doua si a treia evaluǎri in cadrul Acordului stand-by. Pe baza masurilor corective intreprinse si a explicatiilor suplimentare oferite in prezenta scrisoare, solicitam o derogare pentru criteriul de performanta de la sfarsitul lunii decembrie, referitor la arieratele bugetului general consolidat.
4. Consideram ca politicile stabilite in scrisorile din 4 aprilie 2009, 8 septembrie 2009 si in prezenta scrisoare sunt adecvate pentru a duce la realizarea obiectivelor programului nostru economic, dar Guvernul este in continuare pregatit sa intreprinda masuri suplimentare, daca este cazul, pentru a asigura realizarea obiectivelor sale. Asa cum este practica standard in toate acordurile cu FMI, ne vom consulta cu FMI inainte de a modifica masurile prevazute in prezenta scrisoare sau de a adopta noi masuri care s-ar abate de la scopurile programului si vom pune la dispozitia FMI si a Comisiei Europene informatiile necesare pentru monitorizarea programului.

Cadrul macroeconomic pentru 2010
5. Exista semnale ca activitatea economica incepe sa se redreseze. Variabilele macroeconomice principale cresc acum de la luna la luna si ne asteptam ca cresterea economica sa devina pozitiva in primul trimestru al anului 2010. Pentru intregul an 2010, cresterea este prognozata acum la aproximativ 1,3%, reflectand mai ales redresarea de pe pietele externe. Șomajul se va mentine totusi ridicat si presiunile economice la care sunt supuse firmele si gospodariile vor continua sa impovareze bilanturile bancilor. In pofida recesiunii severe, inflatia a ramas destul de ridicata. Inflatia IPC de la sfarsitul anului 2009 a fost de 4,7%, putin peste limita superioarǎ a marjei de tintire a inflatiei stabilita de Banca Nationala a Romaniei (BNR), fapt ce s-a datorat in mare parte impactului pe care l-a avut majorarea accizelor si a preturilor carburantilor. Se anticipeaza insa o diminuare a inflatiei in 2010 pana la aproximativ 3,5% pana la finele anului, datorita implementarii unei politici monetare prudente.
6. Presiunile aferente finantarii externe s-au ameliorat mai repede decat se anticipase, deoarece contul curent s-a ajustat mai repede decat se anticipa in 2009 datorita unor importuri semnificativ reduse, in timp ce fluxurile nete de capital au facut fata mai bine decat se anticipa. In ultimele luni a inceput sa se redreseze si cererea de export. In consecinta, activele externe nete au depasit tinta stabilita in program cu aproximativ 5,1 miliarde euro la finele anului 2009.

Sectorul fiscal
7. Ca raspuns la puternicele presiuni asupra cheltuielilor curente, ce puneau in pericol realizarea performantelor fiscale in a doua jumatate a anului 2009, Guvernul a propus in august un set de masuri suplimentare (inclusiv o perioada de doua saptamani de concediu neplatit acordata celor mai multi dintre angajatii din sectorul public) menite sa reduca si mai mult cheltuielile. In pofida aprobarii prompte de catre Parlament, multe componente ale planului nu au putut intra in vigoare pana la solutionarea problemelor de ordin legal, la inceputul lunii noiembrie. Cu toate acestea, colectarea mai buna a veniturilor si cheltuielile mai mici de capital au compensat surplusul de cheltuieli in trimestrul trei, ceea ce a permis astfel atingerea tintei de deficit fiscal. In trimestrul patru, implementarea partiala a concediului neplatit si mai buna monitorizare si control al cheltuielilor atat in interiorul, cat si in exteriorul administratiei centrale, conjugate cu unele imbunatatiri inregistrate in colectarea veniturilor, au permis atingerea tintei de deficit la sfarsitul anului in pofida unor cheltuieli mai mari decat cele prevazute in program.
8. Bugetul pe anul 2010, recent aprobat (o actiune prealabila pentru evaluare), isi propune sa realizeze un deficit fiscal de 5,9% din PIB.
Aceasta presupune o ajustare de 2,5 puncte procentuale din PIB (2% in termeni structurali). Dupa cum se anticipa in Scrisoarea de intentie din septembrie 2009, majoritatea masurilor menite sa duca la acest deficit vor fi pe partea de cheltuieli (aproximativ 80% din ajustarea totala fata de proiectia de baza). Vom implementa masuri de reducere in continuare a cheltuielilor cu salariile, inclusiv o inghetare a tuturor salariilor, cu exceptia salariilor minime (economie de 0,3% din PIB), o continuare a politicii de inlocuire doar a unui angajat din 7 care parasesc sistemul si reducerea platii orelor suplimentare si a primelor (0,2% din PIB), insotite de modificari structurale de reducere a numarului de salariati in sectorul public (0,2% din PIB). Economiile rezultate din implementarea legii de reforma a sistemului de pensii, datorita unei baze mai mari de contributii, unui control mai bun al revendicarilor frauduloase de pensii de invaliditate si unui numar mai
mic de pensionari anticipate, ar trebui sa se situeze la 0,1% din PIB. Se asteapta ca o inghetare a cheltuielilor cu bunuri si servicii, a pensiilor (cu exceptia pensiilor sociale minime) si a anumitor transferuri, precum si unele reduceri ale cheltuielilor cu bunurile si serviciile datorate reorganizarii agentiilor de stat sa conduca la economisirea a inca 1,1% din PIB. Pe partea de venituri, un impozit pe cifra de afaceri a distribuitorilor de medicamente (0,1% din PIB) si rambursarea imprumuturilor nete acordate vor contribui cu 0,6% din PIB sub forma de venituri suplimentare. In cazul in care aceste masuri nu genereaza consolidarea prevazuta, suntem de acord sa implementam masuri suplimentare menite sa acopere orice eventuala diferenta anticipata.
Pentru a completa consolidarea fiscala, suntem ferm hotarati sa imbunatatim modul de gestionare a datoriei publice in 2010. Vom lucra la imbunatatirea profilului de maturitate al datoriei publice si vom crea un tampon (buffer) financiar in prima jumatate a anului, pentru a evita presiunile financiare sezoniere.
9. Am inregistrat progrese in eliminarea stocului de arierate de plǎti interne, care s-a dovedit a fi mult mai mare decat se stia la momentul primei noastre scrisori de intentie. Cele mai recente date preliminare (aferente lunii decembrie) arata ca arieratele se situeazǎ acum la un nivel inferior celui din iunie 2009, dar continua sa se mentina peste tintele programului. Am luat masuri de imbunatatire a mecanismelor de monitorizare si control si vom intreprinde actiuni suplimentare pe baza recomandarilor pe care le va oferi o viitoare misiune de asistenta tehnica a FMI. Am convenit sa utilizam veniturile initiale provenite din noua taxa de participare a pacientilor din sistemul de sanatate pentru a acoperi arieratele din sectorul medical. Vom rambursa doua treimi din stocul restant de arierate pana la finele anului 2010, eliminarea integrala a arieratelor fiind acum planificata pentru finele lunii aprilie 2011. Solicitam o reetapizare a criteriului de performanta respectiv, care sa reflecte acest obiectiv mai realist. Dupa cum se mentioneaza in Scrisoarea de intentie din septembrie 2009, conditionam garantiile si transferurile suplimentare catre entitatile descentralizate de progresele inregistrate de acestea in reducerea arieratelor. Totodata, vom imbunatati in continuare procesul de rambursare a TVA, conform recomandarilor misiunii de asistenta tehnica a FMI din august 2009.
10. Ne mentinem angajamentul de a realiza reforme structurale in sectorul public, pentru a reduce presiunile de cheltuieli pe termen lung.
Am restructurat deja in jur de 100 de agentii de stat, fapt ce ar trebui sa genereze economii de cheltuieli de personal si de bunuri si servicii in anul 2010. Am transmis deja Parlamentului legea responsabilitatii fiscale si ne asteptam ca si aceasta sa fie aprobata pana la finele lunii martie (criteriu structural de referinta). Pornind de la recomandarile formulate de asistenta tehnica a FMI vom adopta si legislatia (prin ordonanta de urgenta) de imbunatatire a administrarii fiscale pana la finele lunii aprilie (criteriu structural de referinta) si aceasta va fi ratificata de Parlament pana la sfarsitul lunii iunie 2010. Pentru a proteja stabilitatea fiscala, suntem in curs de elaborare a legislatiei de imbunatatire a relatiilor financiare cu autoritatile locale (criteriu structural de referinta pentru finele lunii iunie).
11. Am inregistrat progrese in imbunatatirea performantelor IS si in dezvoltarea unor mecanisme care sa asigure o mai buna monitorizare a rezultatelor financiare ale IS, dupa cum se specifica in scrisoarea noastra din 8 septembrie 2009. Am convenit totodata asupra unei tinte orientative a programului, incepand cu finele lunii martie 2010, referitoare la soldul operativ al celor zece intreprinderi de stat ce genereaza cele mai mari pierderi (vezi Memorandumul tehnic de intelegere asociat — MTI).
12. Implementarea legii salarizarii unitare (adoptata anul trecut) va fi agreata cu institutiile financiare internationale (IFI) in lunile ce urmeaza si este programata a fi aprobata de catre Parlament la finele lunii septembrie (criteriu structural de referinta). Legea revizuita a pensiilor (ce corespunde acordului la care s-a ajuns cu IFI) va fi transmisa Parlamentului in scurt timp si va fi aprobata pana la finele lunii iunie (criteriu structural de referinta). Am luat deja primele masuri de consolidare a unora dintre prestatiile sociale si initiem activitati de realizare a unei reforme complexe de realizare a unui sistem de asistenta sociala mai simplificat si mai transparent, bazat pe testarea mijloacelor. Pentru a ameliora impactul imediat al crizei actuale asupra celor mai vulnerabile gospodarii, vom elabora in lunile ce urmeaza un supliment de venit temporar, orientat, care sa corespunda obiectivelor noastre fiscale generale. Ne vom consulta cu Banca Mondiala, CE si FMI inainte de implementarea programului. Vom incepe, de asemenea, elaborarea, in consultare cu Banca Mondiala, a unor reforme cuprinzǎtoare ale sistemului de sanatate publica.

Sectorul financiar
13. Sistemul bancar romanesc a fost capabil sa sustina recesiunea prelungita din economie si sa revina la obtinerea de profit in a doua jumatate a anului 2009. Creditele neperformante au crescut la 15,3% la sfarsitul lunii decembrie 2009, desi rata de crestere este lenta si ponderea provizioanelor aferente imprumuturilor din categoria celor indoielnice sau a pierderilor a ramas, in valoare bruta, stabila la aproximativ 50%. La finele lunii decembrie 2009, rata medie de adecvare a capitalului s-a mentinut la 13,5%, toate bancile avand o rata de peste 10%. Evolutia reflecta varsarea majorarilor de capital la care s-au angajat bancile in conformitate cu necesitatile de capital anticipate pentru 2009.
14. Bancile si-au respectat de asemenea in linii mari angajamentele asumate in cadrul Initiativei de coordonare a bancilor din Viena si Bruxelles. Desi expunerea individuala a bancilor a fluctuat, ca grup,cele noua banci au revenit pana la finele lunii decembrie 2009 la expunerea lor asumata din martie 2009 pentru Romania. Un nou format de raportare a fost implementat, fapt ce permite BNR sa monitorizeze mai bine expunerile, prin includerea expunerilor transfrontaliere in Romania la nivel de grup bancar consolidat. Toate majorarile de capital angajate au fost platite integral pana la 30 septembrie, asa cum se agrease in cadrul programului. Se inregistreaza de asemenea progrese pozitive si in ceea ce priveste majorarea fondurilor proprii, care le va permite bancilor sa isi mentina rata de adecvare a capitalului la peste 10% pe toata durata programului.
15. Ne mentinem angajamentul de a imbunatati sistemul de siguranta disponibila pentru a tine sub control tensiunile financiare negative. Intentionam sa dezvoltam cadrul de lichidare a bancilorproblema prin imbunatatirea normelor legale nationale in conformitate cu cerintele UE. Vom suplimenta competentele existente ale administratorului special pentru ca acesta sa poata implementa cu promptitudine o paleta larga de masuri, inclusiv achizitionarea, preluarea, valorificarea activelor sau transferul depozitelor, tinand in acelasi timp seama de legislatia UE. Vom incredinta, de asemenea, BNR competenta de luare a deciziilor cu privire la demersurile de intreprins in cazul unei institutii de credit insolvabile, prin modificarea regimului de insolventa a bancilor, in sensul solicitarii autorizatiei BNR inainte de a initia procedurile de lichidare. Anticipam ca acest proces va fi finalizat pana la finele lunii martie 2010 (criteriu de referinta structurat).
Vom elimina de asemenea subparagraful 3 al art. 4 din legislatia privind Fondul de garantare a depozitelor in sectorul bancar introdus prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2009 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 39/1996 privind infiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar, care prevede administrarea speciala automata odata cu activarea Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar. BNR, ca si alte bǎnci centrale din UE, asigurǎ mentinerea stabilitǎtii financiare inclusiv prin planificarea de contingentǎ.
16. Pentru garantarea depozitelor, vom acorda acelasi rang de prioritate de care beneficiaza creantele depozitarilor si creantelor FGD (criteriu structural de referinta pentru finele lunii martie 2010). Vom sprijini, de asemenea, stabilitatea financiara prin consolidarea progresivǎ a regimului de finantare al FGD pe termen mediu. In acest sens, bazarea FGD pe liniile contingente de credit ale bancilor va fi redusa treptat, prin impunerea unei acumulari sporite de resurse proprii.
Intentionǎm sǎ demarǎm acest proces prin majorarea ratei de contributie efectivǎ pentru 2011 (criteriu de referinta structural pentru finele lunii septembrie 2010).
17. Pentru gospodariile supraindatorate, eforturile pe care le-au depus bancile in implementarea unei abordari descentralizate de rescadentare si restructurare au fost in general suficiente pentru a rezolva presiunile legate de serviciul datoriei asupra populatiei, mentinand in acelasi timp si disciplina in materie de creditare. Nu vom incerca sa modificam cadrul actual ce permite bancilor sa se bazeze pe expertiza lor interna in colectarea creantelor lor. Vom incuraja bancile sa continue eforturile
de restructurare, monitorizandu-le indeaproape rezultatele.
18. BNR continua sa perfectioneze cadrul de reglementare si supraveghere bancarǎ, cerintele privind nivelul lichiditatilor au fost modificate si imbunatatite prin definirea lichiditatilor efective si a celor necesare si s-a stabilit o conditie de raportare a ratelor de lichiditate pe valute, dupa cum se recomanda in varianta actualizata in 2008 a Programului de analiza a sectorului financiar (PASF). Conditiile de provizionare au fost modificate pentru a permite deducerea panǎ la 25% a colateralului si conditiile de clasificare a imprumuturilor pentru imprumuturile rescadentate sau restructurate au fost modificate in scopul pastrarii disciplinei in materie de creditare, incurajand in acelasi timp restructurarea imprumuturilor. La acest moment nu avem in vedere alte modificǎri ale cadrului prudential. BNR va continua sa se consulte cu expertii Fondului si ai CE inainte de introducerea de reglementari prudentiale cheie noi sau revizuite. Cresterea permanenta si oficiala a nivelului minim al ratei de adecvare a capitalului de la 8% la 10% ramane un obiectiv pe termen mediu. BNR si Ministerul Finantelor Publice isi asuma in continuare angajamentul de a adopta catre sfarsitul perioadei programului cadrul legislativ necesar pentru implementarea cuprinzǎtoare a Standardelor de Raportare Financiara Internationale (IFRS), in vederea aplicarii IFRS de la inceputul anului 2012.

Politica monetara si valutara
19. Odata cu revenirea politicii fiscale la o pozitie mai sigura, BNR a ajustat treptat politica monetara pe parcursul anului 2009, pe masura ce presiunile inflationiste si valutare s-au redus, prin reducerea cerintelor sale privind rezervele minime obligatorii si prin reducerea progresiva a ratei sale de politica monetarǎ, cel mai recent cu 50 de puncte de baza la 7,0% in februarie 2010. Cu toate acestea, desi inflatia a scazut de la 6,3% in 2008 la sub 5% pana in septembrie, rata de incetinire a stagnat in T4 2009, fapt ce a facut ca BNR sa rateze tinta sa de inflatie nominala cu 0,2 puncte procentuale la sfarsit de an (din motivele prezentate in paragraful 5). Pe tot parcursul anului, inflatia pe 12 luni s-a mentinut ridicata dupa standardele regionale, deoarece evolutiile preturilor la articolele nealimentare au demonstrat presiuni inflationiste constante. Pe viitor, BNR anticipeaza o moderare a inflatiei in 2010 ce va aduce indicele preturilor de consum (IPC) in interiorul intervalului tintit. In acest scop, banca centrala va continua sa utilizeze cu prudenta instrumentele sale de politica monetara, pentru a ancora asteptarile legate de inflatie si a realiza tintele de inflatie de 3,5% in 2010 si 3% in 2011 (plus sau minus 1 punct procentual).
20. Fluxurile de capital nete peste asteptari si imbunatatirea mai rapida decat se anticipase a contului curent datorita unor performante mai bune la export si a unei cereri interne timide au permis supraperformanta pe criteriul de performanta privind activele externe nete la sfarsitul lui septembrie si sfarsitul lui decembrie. Avand in vedere aceasta situatie, propunem o revizuire a tintelor privind activele externe nete pentru 2010 (vezi MTI) pentru a bloca jumatate din supraperformanta anului 2009, oferind in acelasi timp si un grad corespunzator de flexibilitate. Leul a fost supus unor presiuni de depreciere spre sfarsitul lui 2009, reflectand incertitudinile politice, dar intre timp a revenit la nivelul sau cel mai ridicat din 2008 pana acum.

Modificari ale programului si monitorizare
21. Programul va continua sa fie monitorizat prin misiuni periodice de evaluare, actiuni prealabile, criterii de performanta cantitative si tinte orientative si criterii structurale de performanta. Țintele cantitative pentru finele lunii martie si finele lunii iunie 2010 si criteriile de performanta permanente sunt stabilite in tabelul 1, iar criteriile structurale de performanta sunt stabilite in tabelul 2. Intelegerile dintre autoritatile romane si expertii FMI privind criteriile cantitative de performanta si masurile structurale descrise in prezentul memorandum sunt specificate in MTI anexat la prezentul memorandum. Solicitam comasarea evaluarilor doi si trei si rescadentarea transelor din programul initial, astfel incat sa se permita eliberarea partii din transa aferenta celei de-a treia evaluari pe data de 19 februarie 2010. Totodata, pentru acoperirea nevoilor mai mari de finantare in 2010 fata de tinta din programul initial, solicitam ca jumatate din transa aferenta celor doua evaluari, trei si patru (2.175 milioane DST), sa fie directionata direct catre Guvern.


Sebastian Teodor Gheorghe Vladescu,
ministrul finantelor publice
Mugur Constantin Isarescu,
guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei

 

ANEXA I ( click aici )

 

ANEXA II ( click aici )