Desi premierul Emil Boc a vorbit saptamana trecuta despre multiplele masuri pe care Guvernul le-a implementat sau le are in vedere pentru a sprijini mediul de afaceri din Romania(neimpozitarea profitului reinvestit, amanarea obligatiilor fiscale restante sau compensarea TVA), prea putine dintre ele sunt cu adevarat noi sau au un efect cu benefic pentru firmele din Romania, puse la zid de o acuta lipsa de cash-flow si o povara fiscala din ce in ce mai accentuata.
1. Neimpozitarea profitului reinvestit Ce spune Emil Boc? "Pentru 2009, cuantumul impozitului scutit in vederea realizarii de investitii se ridica la 17, 7 milioane de lei. Avand in vedere ca ea a fost aplicata numai in ultimul trimestru, avem in vedere, in 2010, aplicarea in integralitate, pe parcursul intregului an, a acestei masuri. Pentru anul 2010, Ministerul Finantelor estimeaza ca prin aceasta facilitate firmele vor beneficia de 328 de milioane de lei pentru acordare de scutiri de la plata impozitului pentru profitul reinvestit. O masura concreta, o masura care creaza locuri de munca, o masura care mentine locuri de munca" Situatia reala: O forma fara fond Este extrem de discutabil impactul pe care il va avea prevederea scutirii de impozit a profitului reinvestit. Masura ar fi fost excelenta daca venea acum 3-4 ani. Cati intreprinzatori vor inregistra in 2010 profit ca sa aiba ce reinvesti? Iar daca avem in vedere si faptul ca scutirea de impozit se aplica doar in cazul profitului investit in echipamente tehnologice (masini, utilaje, instalatii) utilizate in desfasurarea activitatii de baza, atunci mai putem discuta despre o masura care sa sustina intr-adevar mediul de afaceri, asa cum defineste Guvernul? 2. Amanarea la plata a obligatiilor fiscale neachitate la termen Ce spune premierul Boc? "Pana in prezent, ANAF-ul a inregistrat 660 de cereri de amanare la plata ale companiilor, fiind aprobate 413 solicitari pentru o valoare totala a obligatiilor de 210 milioane de lei, aceasta amanare facandu-se pentru 6 luni de zile, pornind de la conditiile dificile ale activitatii economice, specifice crizei economice. Iata o alta masura concreta, directa, prin care statul vine in sprijinul mediului de afaceri si mai ales a firmelor aflate in dificultate." Amani la plata restantele, dar platesti datorii de intarziere Legea nr. 363/2009 a stabilit ca ANAF sa poata acorda inlesniri sub forma amanarii la plata, ce poate fi solicitata de contribuabili, prin cerere, pentru obligatiile fiscale datorate si neachitate in ultima zi a lunii anterioare depunerii cererii. Dar, pentru a beneficia de amanare, firmele sunt obligate sa constituie garantii sub forma scrisorii de garantie bancara sau vor oferi bunuri libere de orice sarcini, in vederea instituirii masurilor asiguratorii. Deci, desi poate parea o masura in favoare firmelor afectate de criza, realitatea tine sa contrazica legea. Prevederile in vigoare spun ca, pe perioada in care firmele sunt amanate la plata, se platesc datorii de intarziere, care sunt in momentul de fata de 37,5%. In aceste conditii, ar fi mai avantajoasa alternativa unui credit bancar, unde se poate obtine o dobanda mai mica, astfel incat contribuabilul sa isi poate plati obligatiile restante. 3. Compensarea TVA de recuperat Ce parere are premierul Boc? "Pentru a veni in sprijinul mediului de afaceri confruntat cu probleme din ce in ce mai grave, am luat masura compensarii TVA, de recuperat cu TVA de platit, sau cu alte impozite datorate impozitului de stat, dar si pentru accelerarea rambursarii acestuia. De exemplu, in 2009, au fost realizate compensari in valoare de 4,2 miliarde de lei, deci peste 1 miliard de euro, compensari de TVA care sunt mai mari cu 12% decat in 2008. Din cele peste 600.000 de operatiuni de compensare s-au bucurat 16.230 de agenti economici. Masura directa si pragmatica de a-i sprijini pe cei care desfasoara activitati economice." In realitate: Nimic nou sub soare "Masura compensarii TVA de recuperat cu alte impozite si contributii datorate bugetului de stat nu este o noutate. Aceasta exista de mai multi ani. Ea este eficienta cu adevarat si aduce un beneficiu de cash flow contribuabililor in cazul in care decontul de TVA cu optiune de rambursare se solutioneaza cu inspectie fiscala ulterioara. In caz contrar, inainte de compensare, contribuabilul trebuie sa treaca prin procedura anevoioasa a unei inspectii fiscale anticipate si numai in cazul in care se emite decizia de rambursare se va face automat compensarea sumei aprobate pentru rambursare cu obligatiile restante si/sau curente ale contribuabilului", explica Jean-Marc Cambien, Tax Partner - Departamentul de Asistenta Fiscala, Ernst & Young. 4. Rambursarea TVA Cum vede Boc situatia? "Stim ce probleme pune economiei si firmelor rambursarea TVA-ului. De aceea am luat decizii substantiale si radicale pentru a accelera rambursarea de TVA. Si spun 3 componente: prima a fost punerea in aplicare a rambursarii electronice a TVA-ului, o masura care, pe de-o parte, a eliminat abuzul, pilele din sistem si am pus la cale o metoda transparenta, prin care fiecare firma poate sa observe pe calculator, pe Internet, cand i se ramburseaza automat TVA-ul, fara interventii, fara alte lucruri. A doua masura pe accelerarea rambursarii TVA-ului vizeaza rambursarea automata a TVA-ului pentru cei care au decontari intre 5.000 si 10.000 de lei, adica pentru cei care au venituri mai mici si pentru care 100 de milioane de lei vechi conteaza in activitatea economica. Si a treia componenta a rambursarii TVA-ului automata vizeaza exportatorii, unde iar se realizeaza o rambursare automata a TVA-ului, cu inspectie fiscala ulterioara in cazul in care respecta conditiile prevazute de ordinul Ministerului Finantelor. in anul 2009, s-au realizat rambursari de TVA in valoare totala de 10.418 milioane lei, din care 58,8% au fost efectiv restituite companiilor, iar restul au fost compensate cu celelalte datorii." Rambursarea electronica a TVA-ului exista doar teoretic "La acest moment nu exista o procedura de "rambursare electronica" a TVA si nici nu este clar ce s-a avut in vedere prin aceasta masura de accelerare a rambursarii de TVA. Este cert insa ca ANAF poate crea o baza de date cu cererile de rambursare depuse si nesolutionate, care sa permita contribuabililor sa urmareasca stadiul procesului de rambursare. Initiative de acest gen au avut loc deja si in trecut ", spune Nina Gurdis, Tax Manager - Departamentul de Asistenta Fiscala, Ernst & Young . "Exista intr-adevar incepand cu 1 ianuarie 2010 o procedura imbunatatita de rambursare a TVA catre persoanele impozabile din alte state membre UE care in anumite conditii pot solicita statului roman restituirea TVA achitat pentru achizitiile de bunuri si servicii din Romania. Aceasta procedura presupune depunerea cererilor de restituire on-line, prin sistemul informatic creat si pus la dispozitie de autoritatile specializate din statele membre UE. Dar nici in cazul acesta nu putem vorbi de o "rambursare electronica" a TVA ", subliniaza Nina Gurdis. O masura benefica: Restituirea TVA-ului ce nu depaseste 10.000 RON, cu control ulterior "Este intr-adevar benefica masura prin care, incepand cu deconturile de TVA aferente lunii februarie 2010, se face cu control ulterior restituirea sumelor de TVA care nu depasesc 10.000 RON (dar care sunt mai mari de 5.000 RON). Masura este binevenita pentru ca vine in ajutorul contribuabililor mici care pana acum erau dezavantajati in comparatie cu contribuabilii mari si mijlocii sau exportatorii care puteau beneficia de un regim special de rambursare a TVA", apreciaza Jean-Marc Cambien. De asemenea, incepand cu deconturile lunii februarie 2010, regimul special de rambursare a TVA pentru contribuabilii mari si mijlocii a fost imbunatatit in sensul in care, chiar daca initial deconturile lor sunt incadrate la un risc fiscal mare, acestia pot beneficia de rambursare cu inspectie fiscala ulterioara daca depun o scrisoare de garantie bancara care sa acopere cel putin suma de TVA solicitata la rambursare. Este adevarat ca o scrisoare de garantie bancara comporta costuri greu de neglijat, mai ales daca valoarea si durata pentru care este emisa sunt semnificative, adauga Jean Marc Cambien. Totodata, este de retinut faptul ca scrisoarea de garantie bancara trebuie sa aiba o durata de cel putin 12 luni cu posibilitatea prelungirii pana la data finalizarii inspectiei fiscale ulterioare, inspectie fiscala care conform legii ar trebui sa aiba loc in termen de maxim 2 ani de la aprobarea regimului special. Prin urmare, costurile cu scrisoarea de garantie bancara ar putea deveni in fapt neasteptat de mari daca autoritatile fiscale initiaza inspectia fiscala de abia la sfarsitul termenului limita de 2 ani permis de lege si dispun in plus suspendarea inspectiei fiscale din varii motive (cum ar fi inspectiile fiscale incrucisate, cererea de prezentare a dosarului preturilor de transfer, etc.). Or este cunoscut faptul ca o data suspendata inspectia fiscala, legea nu prevede un termen limita pana la care aceasta trebuie reluata. Speram totusi ca multe societati sa perceapa in mod pozitiv aceasta masura si sa se bucure de beneficii reale in urma aplicarii ei" este de parere specialistul Ernst&Young. "Rambursarea TVA catre exportatori a fost si ramane o masura speciala care se adreseaza societatilor care au realizat in anul anterior exporturi si livrari intracomunitare de bunuri de cel putin 1 milion EUR. Prevederea nu este noua si modificarile aduse in 2010 procedurii de solutionare a deconturilor cu sume negative de TVA nu sunt semnificative. Ramane in continuare practic improbabil ca o entitate straina, care este inregistrata in Romania direct sau prin reprezentant fiscal, si care desfasoara activitati de export si livrari intracomunitare de bunuri scutite de TVA, sa poata beneficia de acest regim, avand in vedere ca in practica autoritatile fiscale considera ca deconturile depuse de entitatile straine prezinta un risc fiscal mare, ceea ce nu permite aplicarea regimului special de rambursare a TVA pentru exportatori" apreciaza Nina Gurdis. "Este evident ca aceasta abordare a autoritatilor fiscale creaza un dezavantaj entitatilor straine fata de cele romanesti aflate in aceeasi situatie"mai spune aceasta. Cum s-ar putea rezolva problemele de cash-flow? Solutii benefice pentru rezolvarea problemelor de cash flow ale contribuabililor ar fi relaxarea conditiilor pentru aplicarea regimului special pentru grupul de TVA si neimpozitarea tranzactiilor dintre membrii grupului (pana la data de 1 ianuarie 2012, grupul de TVA se poate constitui numai de catre persoane impozabile care sunt considerate mari contribuabili), explica Nina Gurdis. De asemenea, reintroducerea platii prin taxare inversa a TVA pentru importul de bunuri - care ar fi o reala solutie de marire a lichidiatatii - a fost amanata pana la 1 ianuarie 2013, ceea ce este in dezavantajul persoanelor impozabile. "In concluzie, masurile noi luate de autoritati in vederea eficientizarii sau accelerarii procesului de rambursare de TVA nu sunt nici revolutionare si in mare masura nici noi. Asteptam insa ca o mai buna aplicare a lor in practica in perioada actuala, marcata de criza economica, sa fie factorul care sa aduca imbunatatirile reale pe care le asteapta mediul de afaceri", conchide specialistul Ernst&Young, Jean-Marc Cambien. Sursa: Avocatnet.ro
|