In situatia functionarilor publici, daca tinem cont de art. 14 lit. c) din Hotararea Guvernului nr. 1066/2008 pentru aprobarea normelor privind formarea profesionala a functionarilor publici

Care stipuleaza ca "pentru programele de formare urmate la initiativa functionarului public, cu acordul conducatorului autoritatii sau institutiei publice, in alte domenii decat cele care se regasesc in fisa postului si cele identificate ca necesare la evaluarea performantelor profesionale individuale si care nici nu se regasesc in planul anual de perfectionare elaborat si aprobat in conditiile legii, finantarea se asigura integral de catre functionarul public participant", dar acesta "beneficiaza pe perioada in care urmeaza forme de perfectionare profesionala de toate drepturile salariale cuvenite, in conditiile legii", conform art. 14 alin. (3) din aceeasi hotarare, reiese ca in aceste cazuri nu se beneficiaza de concedii pentru formarea profesionala ci de drepturi salariale.

Se acorda concediile de formare profesionala/de studii doar pentru acele programe – studii universitare de licenta, de masterat si de doctorat (evident, urmate la initiativa functionarilor publici) - , care nu intra in categoria formarii profesionale potrivit legislatiei specifice functionarilor publici (art. 52 din Legea nr. 188/1999) ci doar potrivit legislatiei muncii si care sunt urmate pentru dezvoltarea carierei celor interesati.

Dreptul la concedii de studii, cu sau fara plata pentru functionarii publici, este reglementat ca specie a dreptului la „alte concedii” in art. 35 alin. (1) din Legea nr. 188/1999: „functionarii publici au dreptul, in conditiile legii, la concediu de odihna, la concedii medicale si la alte concedii”.

O prima reglementarea speciala care detaliaza dispozitiile de mai sus se gaseste in art. 35 alin. (1) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, potrivit carora functionarii publici care isi continua studiile in vederea promovarii in clasa, beneficiaza de concedii de studii. In cazul in care conducatorul autoritatii sau institutiei publice apreciaza ca studiile sunt utile autoritatii sau institutiei publice in care functionarul public isi desfasoara activitatea, pe perioada concediului de studii acordat, in limita a 30 de zile lucratoare anual din acesta, functionarului public respectiv i se plateste salariul corespunzator functiei publice detinute. Este situatia asemanatoare celei reglementate de art. 14 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 1066/2008. Observam ca fata de anii anteriori, reglementarea actuala a concediului de studii cu plata, aduce o semnificativa schimbare (limitativa), in sensul ca profita doar celor ce isi continua studiile in vederea promovarii in clasa.

Mentionam ca, in cazul tuturor functionarilor publici, devine aplicabil, cu titlu de drept comun, art. 152 alin. (1) Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit caruia „in cazul in care angajatorul nu si-a respectat obligatia de a asigura pe cheltuiala sa participarea unui salariat la formare profesionala in conditiile prevazute de lege, acesta are dreptul la un concediu pentru formare profesionala, platit de angajator, de pana la 10 zile lucratoare sau de pana la 80 de ore”.

Functionarii publici au dreptul si la concediul de studii fara plata.

Actul normativ principal care reglementeaza acest concediu este Hotararea Guvernului nr. 250/1992 privind concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare [art. 25 alin. (1)].

Potrivit textului mentionat, salariatii din administratia publica (deci, si salariatii functionari publici) au dreptul la concedii fara plata ale caror durate insumate nu pot depasi 90 de zile lucratoare anual, pentru rezolvarea unor situatii personale.

In prevederile mentionate gasim enumerate expres urmatoarele situatiile personale, legate de formarea profesionala:

a) sustinerea examenului de bacalaureat, a examenului de admitere in institutiile de invatamant superior, curs seral sau fara frecventa, a examenelor de an universitar, cat si a examenului de diploma, pentru salariatii care urmeaza o forma de invatamant superior, curs seral sau fara frecventa;

b) sustinerea examenului de admitere la doctorat, a examenelor de doctorat sau a tezei de doctorat, in cazul salariatilor care nu beneficiaza de burse de doctorat .

Legiuitorul nu face distinctie a cata oara are loc admiterea in institutiile de invatamant superior – curs seral sau fara frecventa – , respectiv daca examenele de an universitar si examenul de diploma se refera doar la prima facultate.

Si pentru cei care urmeaza studii universitare de masterat se aplica prevederile Hotararii Guvernului nr. 250/1992. Astfel, art. 20 din Hotararea Guvernului nr. 404/2006 privind organizarea si desfasurarea studiilor universitare de masterat, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede ca „masteranzii care urmeaza studiile la forma de invatamant fara frecventa si sunt salariati in administratia publica, in regiile autonome cu specific deosebit sau in alte unitati bugetare au dreptul la concedii de studii fara plata, potrivit legislatiei in vigoare”.

Sursa: Avocatnet.ro