In Romania, pe piata muncii din sistemul privat autoritatile se confrunta cu un fenomen, pe cat de greu de stopat, pe atat de raspandit. Fie ca vorbim despre nivelul mare al contributiilor sociale, situatia economica dificila care ii determina pe angajati sa accepte usor conditiile contractuale impuse de angajator sau neincrederea in sistemul public de asigurari, cauzele pentru frecventa fenomenului "muncii la gri" sunt complexe si greu de combatut

 

Trebuie sa recunostem ca fenomenul „muncii la gri”, desi implica atat avantaje cat si riscuri pentru angajatori, este un compromis, acceptat cu usurinta si de angajati.

„Datorita nivelului ridicat al taxelor sociale impuse de legislatia in vigoare, fenomenul muncii "la gri" nu va fi diminuat”

Alice Trifan, coordonatoarea departamentelor de  resurse umane si payroll, din cadrul Fin Expert Consulting, considera ca una dintre cauzele principale pentru aparitia fenomenului, rezida in nivelul ridicat al taxelor sociale.

„Nivelul mare al contributiilor sociale platite de angajat (32.5%) si angajator (29%), dorinta angajatorilor dar si a angajatilor de a realiza profituri cat mai mari exploatand fiecare portita pe care legea le-o permite sau nu le-o interzice, sunt doar o parte a factorilor care influenteaza aparitia acestei practici”, a mentionat aceasta.

In plus, trebuie sa luam in considerare nevoia angajatilor de a avea un loc de munca, neincrederea in actualul sistem legislativ sau sistemul de pensii si lipsa unei legislatii care sa prevada masuri aspre impotriva angajatorilor care practica "munca la gri".

„Angajatii, in special cei tineri, prefera sa incaseze o suma neta mai mare, platita la gri, decat sa aiba salariul real trecut in contract si sa plateasca o mare parte din acesta statului, sub forma de taxe", a mai explicat Alice Trifan.

Prevederile legale

Legislatia stabileste sanctiuni pentru angajatorii care au angajati fara contracte de munca. Astfel ca, nerespectarea masurilor stabilite de inspectorii muncii reprezinta contraventie si se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 3.000 lei si 10.000 lei.

Pe de alta parte, in cazul in care salariatul are contract de munca dar incaseaza si sume la ‘’gri’’ , riscul de sanctiune este minim, atat timp cat din situatiile financiare ale companiei nu poate fi dovedita plata sumelor respective”, a precizat Alice Trifan.

De asemenea, Carmen Stirbu, coordonatoarea departamentului de Dreptul Muncii de la Schoenherr, mentioneaza ca in Codul muncii nu este prevazuta o sanctiune expresa pentru aceasta situatie.

„ Inspectorii muncii au insa dreptul legal de a controla modul in care drepturile salariale sunt acordate. In cazul in care, cu ocazia unui control, acestia descopera ca salariile mentionate in contract sunt mai mici decat cele efectiv acordate, inspectorii ar putea obliga angajatorii, ca intr-o perioada de timp determinata, sa modifice contractele de munca pentru a reflecta salariul real. In functie de probele existente, aceasta masura ar putea fi aplicata retroactiv, ceea va determina obligarea angajatorului la plata diferentei de contributii sociale si impozit pe venit, corespunzator valorii salariului efectiv acordat”, a explicat Carmen Stirbu.

In plus, in cazul unui astfel de control, daca se dovedeste ca salariile efectiv acordate sunt mai mari decat cele pentru care s-au platit impozite si contributii, angajatorul poate fi gasit vinovat de evaziune fiscala, sanctionabila, in functie de gravitatea faptei cu inchisoare sau cu amenda penala.

Pe langa sanctiunile de dreptul muncii, trebuie sa amintim ca, oficial angajatorul nu poate deduce fiscal cheltuielile cu salariile ce depasesc valoarea mentionata in contractul de munca.

„Pentru aceasta situatie, vina creata nu aparţine numai angajatorului ci si angajatului care accepta compromisul de a lucra fara forme legale sau accepta sa incaseze venituri nedeclarate oficial”, a mai mentionat Alice Trifan.

Ce facilitati pierde un angajat

Alice Trifan, din cadrul Fin Expert considera ca, unul dintre factorii care favorizeaza aparitia muncii la gri este si lipsa informarii in randul angajatilor cu privire la efectele secundare.

Astfel, contributiile la CAS si Somaj vor fi mici, deci si pensia sau indemnizatia de somaj va fi diminuata, orele suplimentare si concediile medicale vor fi platite la nivelul salariului din cartea de munca si nu la nivelul salariului real.

In aceeasi ordine de idei, angajatul are de pierdut si in ceea ce priveste indeminzatia pentru concediu de odihna neefectuat, care este diminuata in cazul in care acesta paraseste compania.

Alte dezavantaje:
• indemizatia in cazul somajului tehnic este diminuata;
• indemnizatia pentru cresterea copilului va fi mult diminuata;
• scade considerabil credibilitatea acordarii de catre o institutie bancara a unui credit solicitat;

Cui te adresezi, ca angajat, pentru a face o reclamatie?

In cazul in care, ca angajat, decizi ca ai vrea sa iei masuri impotriva angajatorului tau, te poti adresa Inspectoratului Teritorial de Munca- Inspectia Muncii, dar sansele sa probezi cu acte ca angajatorul acorda bani la gri salariatilor sunt minime.

„In cele mai multe cazuri ancheta îi chestioneaza si pe ceilalti angajati cu referire la cele relatate de petitionar, dar într-o maniera intimidanta, adica în faţa angajatorului, astfel ca acestia nu divulga nimic de teama de nu ramane fara loc de munca. Inspectoratul Teritorial de Munca neidentificand vreun aspect ilegal va indruma reclamantul catre instantele judecatoresti”, a explicat Alice Trifan.