Guvernul a aprobat, in sedinta de miercuri, proiectul de lege privind consolidarea integritatii in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, act normativ prin care se va asigura continuarea activitatii Agentiei Nationale de Integritate, a anuntat primul-ministru Emil Boc, la finalul sedintei de Guvern.

 

Premierul a mentionat ca, in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, Romania are obligatia de a realiza controlul averilor demnitarilor, in concordanta cu textul Constitutiei Romaniei, astfel incat sa existe o transparenta totala a modului in care demnitarii dobandesc averile pe parcursul exercitarii mandatului. „Guvernul apreciaza ca daca ai optat pentru o functie publica este necesar sa faci dovada unei transparente totale in ceea ce priveste averea pe care ai dobandit-o. Poti opta sa ramai in sfera privata si atunci nu esti obligat sa completezi declaratii de avere”, a declarat seful Executivului.

Primul-ministru Emil Boc si ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, au prezentat cele doua directii importante reglementate prin proiectul de lege.

Pentru a respecta decizia Curtii Constitutionale referitoare la datele din declaratiile de avere care ar afecta dreptul la viata privata, Guvernul a decis instituirea a doua tipuri de declaratii de avere sau declaratii de patrimoniu, potrivit proiectului de lege: o declaratie de avere care are caracter public si o declaratie de avere care are caracter confidential si este supusa controlului ANI.

Potrivit primului-ministru, in declaratia de avere care are caracter public, se elimina - comparativ cu forma actuala - doar acele prevederi care vizeaza adresa exacta a locuintei sau banca la care demnitarii au conturile, insa se pastreaza, in continuare, obligatia demnitarilor de a declara proprietatile imobiliare si valoarea lor de impozitare.

„In continuare, demnitarii sunt obligati sa declare numarul de conturi, valoarea acestora, pentru a se putea face in mod transparent si public o comparatie intre ceea ce aveau la inceputul mandatului, pe parcursul si la sfarsitul mandatului”, a explicat primul-ministru.

Proiectul de lege mentine reglementarea potrivit careia demnitarii vor completa declaratiile de avere in care sunt cuprinse si datele exacte cu privire la adresele proprietatilor si bancile care au deschise conturile, insa aceste declaratii de avere sunt trimise Agentiei Nationale de Integritate, in regim de confidentialitate.

„Cu alte cuvinte, in luna iunie, cand, potrivit legii actuale demnitarii urmeaza sa-si actualizeze declaratiile de avere, isi vor completa acest formular al declaratiei publice, asa cum prevede noua lege, si, de asemenea, declaratia de avere sau de patrimoniu, potrivit noii legi, care merge, in continuare, la ANI, pentru a fi verificata”, a mentionat primul-ministru.

Seful Executivului a subliniat ca, prin noile reglementari, se respecta atat dispozitiile Curtii Constitutionale cu privire la dreptul la viata privata, cat si o exigenta publica majora, respectiv transparenta si controlul averilor demnitarilor.

Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a prezentat elementele pe care le contin declaratiile. “Declaratia publica va contine elemente de activ si pasiv ale patrimoniului, cum ar fi imobile teren si constructie, mobilele, creantele si datoriile. Se vor indica in declaratie natura bunurilor, modul de dobandire, valoarea de impozitare (imobile), solduri (conturi), localitatea in care se afla, dar fara a se indica adresa. In declaratiile in regim confidential, se vor declara datele care se declarau si pana acum, dar aceste declaratii vor fi transmise catre ANI si pastrate in regim confidential”, a precizat ministrul Justitiei, Catalin Predoiu.

A doua directie majora in care va actiona proiectul de lege se refera la faptul ca raportul intocmit de Agentia Nationala de Integritate va putea fi transmis Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, in cazul in care se constata bunuri care nu au fost impozitate, sau/si Parchetului, care pot decide sesizarea instantei de judecata, a afirmat primul-ministru. „Pe aceasta cale, raspundem exigentelor Curtii Constitutionale prin care ANI sa nu fie considerata un organism jurisdictional, in sensul puterii judecatoresti, asa cum arata decizia Curtii Constitutionale”, a adaugat premierul Emil Boc.

In ceea ce priveste modificarile privind natura activitatii ANI, ministrul Justitiei a anuntat ca „inspectorii de integritate vor face o analiza a elementelor patrimoniului, incompatibilitatilor si conflictelor de interese”, iar inainte de inceperea analizei, inspectorii de integritate sunt obligati sa invite persoana vizata pentru a exprima un punct de vedere in scris, persoana vizata putand face cunoscut punctul sau de vedere inainte de inceperea analizelor.

Catalin Predoiu a explicat ca, asa cum este stipulat in proiectul de lege, dupa incheierea analizei, ANI va intocmi un raport de analiza si concluzii, pe care il va inainta dupa caz, ANAF sau Parchetului, impreuna cu propuneri de masuri. ANAF si Parchetul sunt obligate sa proceseze aceste concluzii si propuneri si sa adopte o pozitie institutionala, precum si sa informeze ANI cu privire la pozitia institutionala adoptata.

„ANAF sau Parchetul pot propune instantei masuri asiguratorii (sechestru, poprire) si pot declansa procedurile specifice, potrivit competentelor. De exemplu, ANAF poate lua masura impozitarii bunurilor nedeclarate, potrivit Codului de procedura fiscala, sau va sesiza Parchetul cu privire la savarsirea unei infractiuni”, a mai precizat ministrul Justitiei.

Seful Executivului a mentionat ca spera ca proiectul de lege adoptat de Guvern sa fie dezbatut de Parlament in regim de urgenta, astfel incat sa existe continuitate in functionarea Agentiei Nationale de Integritate.

 

Sursa:A vocatnet.ro