Unitatile administrativ-teritoriale cu obligatii de plata lichide si exigibile mai vechi de 120 de zile, care depasesc 50% din bugetul local anual al unitatii pot intra in insolventa, orice creditor avand posibilitatea de a deschide procedura de insolventa, potrivit unui proiect de lege aprobat de Guvern, in sedinta de miercuri, care stabileste atat cadrul general privind redresarea financiara a unitatilor administrativ-teritoriale aflate in criza financiara sau in insolventa, cat si procedura acesteia.

 

„Actul normativ prevede modul de implicare al institutiilor abilitate in redresarea economico-financiara a acestor unitati administrativ-teritoriale. De asemenea, precizeaza clar drepturile si obligatiile creditorilor, precum si drepturile si obligatiile autoritatilor administratiei publice locale in scopul intaririi situatiei financiare si disciplinei economico-financiare a oraselor si comunelor aflate in criza financiara sau in insolventa”, a declarat purtatorul de cuvant al Guvernului, Ioana Muntean.

Ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, a prezentat situatiile de criza financiara si de insolventa, precum si modul in care se actioneaza in aceste cazuri.

Astfel, criza financiara este prezumata in urmatoarele situatii: neachitarea obligatiilor de plata lichide si exigibile mai vechi de 90 de zile, care depasesc 15% din bugetul anual al unitatii administrativ-teritoriale respective, cu exceptia celor aflate in litigiu, precum si in situatia neachitarii drepturilor salariale prevazute in bugetul local de venituri si cheltuieli, sau in bugetele institutiilor sau serviciilor publice de interes local sau judetean, pe o perioada de 90 de zile.

Potrivit proiectului de lege, procedura stabilita in situatia de criza financiara prevede cinci etape:

- Ordonatorul principal de credite, care este primarul sau presedintele Consiliului Judetean, convoaca Consiliul local - autoritatea deliberativa - si sesizeaza imediat Directia Finantelor Publice Judeteana sau a municipiului Bucuresti, dupa caz, in 5 zile lucratoare de la constatarea crizei.

- Consiliul local sau judetean adopta o hotarare privind existenta crizei financiare si mandateaza ordonatorul principal de credite sa elaboreze un program, un proiect de plan de redresare.

- Ordonatorul principal de credite solicita, de asemenea, inregistrarea hotararii in Registrul local pentru situatii de criza financiara al unitatii administrativ-teritoriale respective.

- Prefectul constituie un comitet pentru situatii de criza, din care fac parte reprezentanti ai autoritatii publice locale respective, ai finantelor publice si ai structurilor asociative.

- In termen de 30 de zile de la adoptarea hotararii de constatare a situatiei de criza financiara, acest comitet va trimite un plan de redresare care, obligatoriu, va cuprinde prezentarea la zi a situatiei economice financiare, masurile care sa asigure prestarea serviciilor publice esentiale si care vor fi stabilite prin hotarari de Guvern. Vor fi avute in vedere masuri de imbunatatirea managementului, de cresterea gradului de colectare a veniturilor proprii si masuri de reducere a cheltuielilor, precum si restructurarea conducerii si a aparatului propriu al unitatii administrativ-teritoriale respective.

Pe perioada aplicarii planului de redresare, proiectul de lege prevede o serie de interdictii, respectiv interzicerea luarii unor masuri care sa conduca la cresterea obligatiilor financiare, precum infiintarea de noi servicii si institutii publice si angajarea de personal.

Daca pentru o perioada de 180 de zile nu se mai evidentiaza cauzele care au dus la intrarea in criza financiara, se constata incetarea crizei. In aceasta situatie, comitetul constituit la ordinul prefectului sesizeaza, printr-o hotarare, acest lucru.

In acest sens, ministrul MAI a precizat ca pe toata perioada procedurilor, ordonatorul principal de credite are obligatia de a furniza serviciile publice esentiale catre populatie.

Insolventa primariilor

Ministrul Vasile Blaga a explicat, de asemenea, prevederile incluse in proiectul de lege referitoare la starea de insolventa. Astfel, starea de insolventa este prezumata in urmatoarele situatii: neachitarea obligatiilor de plata lichide si exigibile mai vechi de 120 de zile, care depasesc 50% din bugetul local anual al unitatii administrativ-teritoriale - fara a fi luate in consideratie cele care sunt in litigiu comercial - , precum si neachitarea drepturilor salariale pe o perioada mai mare de 120 de zile de la data scadentei.

In aceasta situatie, procedura de insolventa poate fi deschisa de orice creditor sau grup de creditori, de primar sau de presedintele Consiliului Judetean al unitatii administrativ-teritoriale. La deschiderea procedurii de insolventa se suspenda toate actiunile judiciare.

„Protejam unitatea administrativ-teritoriala, se suspenda toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra unitatii administrativ-teritoriale”, mai spune ministrul Vasile Blaga.

Totodata, in urma deschiderii procedurii de insolventa administratorul judiciar emite o notificare catre toti creditorii pentru a mentiona drepturile, restantele si pentru a stabili tabelul creantelor.

„Toti cei care au de primit bani de la unitatea administrativ-teritoriala respectiva se constituie intr-un grup al creditorilor. Administratorul judiciar, impreuna cu ordonatorul principal de credite, pregateste un plan de redresare care va fi aprobat de catre tribunal. Planul de redresare este preavizat de catre comitetul creditorilor”, a adaugat ministrul Administratiei si Internelor.

In acelasi timp, potrivit acestuia, in cazul nerespectarii planului de insolventa de catre primar sau de catre presedintele Consiliului Judetan, administratorul judiciar poate propune suspendarea atributiilor acestora, fiind prevazute o serie de interdictii comune situatiei de criza financiara si pentru aceasta situatie.

In acest sens, ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, a precizat ca Executivul a cerut Parlamentului dezbaterea acestui proiect de lege in regim de urgenta.

Totodata, ministrul Vasile Blaga a mentionat ca actul normativ este rezultatul activitatii unui grup interministerial format din reprezentanti ai ministerelor Administratiei si Internelor, Justitiei, Finantelor si al consultarilor cu Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea de Conturi si cu structurile asociative ale alesilor locali.

 

Sursa: Avocatnet.ro