Ce legatura exista intre principiul "la munca egala, salariu egal" si principiile diferentierii, negocierii si confidentialitatii salariilor

Principiul la munca egala, salariu egal[1] este strans legat de principiul diferentierii salariilor in raport de nivelul studiilor, functia indeplinita, cantitatea si calitatea muncii, conditiile de munca[2], in sensul ca primul se poate valorifica numai in situatia in care nu exista o diferentiere intre nivelul studiilor, functia indeplinita, cantitatea si calitatea muncii, precum si conditiile de munca. 

 

De aceea, in aplicarea principiului negocierii salariului trebuie sa se tina seama de legatura stransa intre cele doua principii enuntate anterior.
Dupa verificarea prealabila a aptitudinilor profesionale si personale ale persoanei care solicita angajarea, pe baza atributiilor si conditiilor din fisa postului (nivel de calificare, specializari, abilitati, vechime in munca si in specialitate, conditii de munca) se va negocia si salariu, iar diferenta de salarizare intre salariati va trebui sa se bazeze pe astfel de criterii.

In caz contrar, se incalca principiul la munca egala, salariu egal, situatie care nu poate fi mascata de principiului confidentialitatii salariului, care „deriva din caracterul individual, personal, al contractului individual de munca, din principiul negocierii directe a salariului”.

Confidentialitatea “joaca un rol stimulativ pentru salariati si permite patronului sa plateasca salarii, conform performantelor individuale si rezultatelor muncii fiecaruia, fara convulsii si invidii la locul de munca”³.


__

¹A se vedea, in legatura cu componentele acestui principiu, Ana Cioriciu Stefanescu, Principiul "la munca egala, salariu egal" - componente, precizari, pe www. Avocatnet.ro
²Alexandru Ticlea, Tratat de dreptul muncii, Editia a II-a, Editura Universul juridic, Bucuresti, 2009, p. 613.
³Ibidem, p. 617.

 

Sursa: Avocatnet.ro