Realitatea economica este intotdeauna o reflexie a masurilor luate de catre organele statului. In Romania ultimului an si jumatate, istoria initiativelor legislative din punct de vedere fiscal, s-a concretizat in urmatoarele:

 

• nedeductibilitatea TVA pentru autoturisme si combustibil
• impozitul minim pentru companii
• nesiguranta renuntarii la impozitul pe venitul microintreprinderilor
• esecul eliminarii pensiilor nesimtite
• esecul certificarii fiscale
• nehotararea asupra largirii bazei de impozitare si a impozitarii pensiilor
• cresterea penalitatilor datorate de companii

Toate aceste masuri si ezitari nu au facut decat sa prelungeasca starea de insecuritate a economiei romanesti si sa amane pe un termen nedefinit orice crestere economica.

Asa cum a fost prezentat in raportul delegatiei FMI din februarie 2010, lipsa de decizie si de masuri stimulatoare in domeniul fiscal a condus la concluzia ca majoritatea masurilor de reducere a deficitului bugetar ar trebui sa se concentreze pe reducerea cheltuielilor: inghetarea si reducerea salariilor bugetare, inghetarea pensiilor, economii generate de reorganizarea agentiilor guvernamentale si, de asemeni, o noua taxa aplicata pe cifra de afaceri a producatorilor de medicamente. Toate acestea ar fi urmat sa reduca deficitul bugetar cu 20%.

Asa cum stim cu totii, taxa pe distributia de medicamente nu a mai fost adoptata si suntem siguri ca si reducerile de cheltuieli bugetare au ramas la nivel declarativ.

Lipsa oricaror rezultate pe directiile asumate au condus FMI la hotararea de a bate cu pumnul in masa, transferand povara actiunilor asumate in raportul anterior pe umerii platitorilor de taxe si impozite. Acestia, spre deosebire de Guvern, vor fi OBLIGATI sa actioneze si ... sa plateasca.

Faptul ca aceasta cerere de majorare a taxelor vine din partea FMI este un colac de salvare pentru Ministerul de Finante, acesta neasumandu-si in nici un fel responsabilitatea acestor masuri.

Realizam in acest moment ca doar FMI doreste sa se ia masurile necesare, masuri ce au fost luate inaintea noastra si de alte state. In acest timp, Ministerul de Finante si Banca Nationala au incercat sa se joace de-a v-ati ascunselea cu realitatea economica reflectata in majorarea deficitului bugetar prin lipsa incasarilor la bugetul statului. Nu stim daca rezultatele acestui joc au fost cumva previzionate de catre Banca Nationala care a visat la o Morgana cu o inflatie mica.

Insasi opozitia din acest moment a bancii Nationale la cresterea TVA nu face decat sa creasca efectele dezastruoase ale acestei politici si sa carpeasca o gaura prea mare cu un petic prea mic. Intrebarea este de unde vor fi luati banii pentru a acoperi deficitul bugetar in crestere. Considerati ca va veti imprumuta si anul viitor sau ca ne dorim deja un ajutor in genul Greciei? Cu ce va ajuta oare o inflatie mica intr-o economie care a murit deja? Ce investitii straine vor mai veni in Romania, cand in Bulgaria cota de impozit pe profit este la jumatate fata de cea propusa pentru Romania?

Analizand bugetul previzionat (poate prea optimist) al Romaniei, observam ca pentru impozitul pe profit s-au estimat incasari de 11,56 miliarde RON, pentru impozitul pe venit - 19,04 miliarde RON, in timp ce pentru TVA suma estimata este de 35,5 miliarde RON. Decizia Guvernului, la indicatiile Bancii Nationale, de a majora impozitul pe profit si impozitul pe venit nu numai ca nu rezolva problema deficitului bugetar, dar are rezultate mult mai slabe decat in cazul cresterii TVA. In plus, previziunile Guvernului nu au luat in calcul faptul ca recesiunea economica prelungita si in anul 2010 a redus drastic profitabilitatea companiilor. Conform unui studiu realizat de Contexpert Consulting - aceasta profitabilitate s-a redus cu cel putin 60% in primul trimestru al anului 2010 fata de aceeasi perioada din 2009. Cresterea impozitului pe venit va conduce eventual la disponibilizari sau diminuari salariale, ceea ce va incuraja scaderea continua a consumului pentru toata populatia activa. Prin comparatie, cresterea TVA ar fi distribuit sarcina fiscala la intreaga populatie si nu doar la persoanele active.

De asemeni, cresterea impozitului pe profit poate face ca investitiile straine sa fie redirectionate catre vecini ai Romaniei care au cote de impozitare mult mai mici decat cele care sunt propuse in prezent de catre Guvern. Astfel, in Ungaria, impozitul este de 19%, Bulgaria are o cota de impozitare a profitului de 10%, in timp ce Republica Moldova beneficiaza si in 2010 de cota 0 pentru acest impozit. Marea majoritate a statelor europene afectate de criza au ales ca prima masura majorarea TVA - in aceasta privinta romanii alegand din nou solutia "originala".

Asa cum pana acum nerealizarile Guvernului au condus la o inflamare si la o schimbare drastica a masurilor cerute de FMI, lipsa rezultatelor concrete in urma majorarii taxelor nu poate conduce decat la masuri sau aprecieri defavorabile pentru noi toti in viitorul foarte apropiat.

 

Sursa: Avocatnet.ro