"Astazi am avut o serie de intalniri cu toate grupurile parlamentare care sustin guvernul. Am avut si o intalnire cu comunitatea oamenilor de afaceri italieni. Tema a fost legata de scrisoarea catre FMI si catre UE si, de asemeni, s-au discutat foarte multe variante, solutii, propuse de grupurile parlamentare.

-As vrea in primul rand sa intelegeti de ce am considerat ca este bine sa dau curs invitatiei parlamentarilor care sustin guvernul de a avea o discutie cu domniile lor si sa le dau niste explicatii. Lucru pe care l-as fi facut si cu grupurile parlamentare ale partidelor de opozitie daca ar fi existat un interes. Am considerat ca este o chestiune de responsabilitate, in raport cu situatia care se afla in tara.

-Discutia a plecat de la discutiile cu Guvernul si BNR inainte de a stabili o pozitie unitara legata de ce e de facut in continuare. Vreau sa intelegeti foarte bine si romanii ca nu-mi face deloc placere sa anunt masurile care trebuiesc luate sau ca nu mi-a facut deloc placere pe data de 6 mai sa anunt solutiile de restructurare a cheltuielilor bugetare care implica reducerea salariilor si pensiilor. Este insa o chestiune de responsabilitate. Nu de multe ori ai situatii in care trebuie sa ai atitudini, pozitii, impotriva cetatenilor tai. Cel putin aparent impotriva lor. Eu sunt intr-o astfel de situatie datorita crizei si am considerat ca este obligatia mea sa am o pozitie responsabila.

-Am informat astazi grupurile parlamentare care este situatia reala in care ne aflam dincolo de efortul formidabil de a dezinforma si de a trata criza ca o chestiune de incompententa a cuiva. Criza este o chestiune la nivel european si numele mai nou pe care eu imi permit sa il dau crizei este "criza datoriilor suverane"./ Este o criza pe care nimeni n-a evaluat-o anul trecut, dar care apasa tot mai tare toate statele UE, inclusiv Romania. Romania are sansa de a avea o datorie publica mult mai mica decat alte state membre ale UE. Atunci am considerat ca avem obligatia sa actionam acum si nu mai tarziu pentru a ne reduce dependenta de imprumuturi externe.

-Plec de la a va reaminti mandatul cu care a venit FMI-ul la Bucuresti. Acesta a fost urmatorul. Si el este scris pe documentul inaintat autoritatile romane. Daca Dl. Strauss-Kahn are dubii ii voi transmite personal documentul. Documentul spunea: "cresterea TVA de la 19 la 24% si cresterea cotei unice de la 16 la 22% si reducerea salariilor in sectorul bugetar cu 20%". Am respins aceasta varianta. Era o varianta care nu trata problema, adica repartitia bugetului de stat al Romaniei. In plus, dupa toate analizele, cresterea TVA-ului de la 19 la 24% ar fi generat o inflatie care in mod cert s-ar fi scris cu 2 cifre. Minim 10% ar fi fost inflatia anul acesta, fata de obiectivul existent de 4 - 4,5%. De asemenea, ar fi fost un transfer de cheltuieli suplimentare pe zona economica, zona care in linii mari a parcurs un proces de restructurare in 2009, cu celebrele exceptii din sectorul de stat, regii subventionate, etc.

-In urma discutiilor cu Guvernul si BNR, noi toti am stabilit sa respingem varianta propusa de Fond.

In cifre, iata ce inseamna cancerul din sistemul romaniei. Salariile reprezinta 27% din bugetul de stat. Cheltuielile sociale si pensiile repr. 36% din bugetul de stat. Deci 63% din bugetul de stat sunt salarii in sectorul bugetar plus cheltuielile sociale. Mai punem o cheltuiala fixa care inseamna 3% dion bugetul de stat contributia la bugetul UE. 66% din bugetul de stat este cu aceste cheltuieli.

-Diferenta este destinata cheltuielilor materiale din spitale, din scoli, cheltuielilor cu armata, cu ministerul de interne si alte institutii ale statului. Sigur, cheltuielile din aceste sectoare nu se pot incadra in doar 34% din buget, cat le ramane la dispozitie. Aceste cheltuieli se duc deci in deficit. Fara niciun fel de masuri de rationalizare a cheltuielilor cu aparatul bugetar si cu cele sociale, deficitul inregistrat ar fi de minim 9.1% din PIB. Inmultiti 9 cu 1,3 miliarde cat inseamna un procent din PIB. Inseamna ca statul roman trebuia sa imprumute 11,7 miliarde de euro pentru a-si acoperi cheltuielile de functionare.

-Decizia a fost sa incepem restructurarea propriilor noastre cheltuieli cu zonele in care avem exagerari. Cheltuielile sociale, inclusiv pensiile si cheltuielile cu salariatii de la bugetul de stat. Reducere cu 25% la cheltuielile cu salariatii bugetari si 15% la pensii. Ajungem astfel la un deficit de 6,8% ceea ce inseamna peste 8,8 miliarde de euro deficit dupa cele doua categorii de reduceri. Si acest deficit implica imprumuturi de pe piata libera, in afara de banii de la UE si FMI. Primim cam jumatate din bani, restul trebuie imprumutati de pe piata libera.

 

Declaratia Presedintelui Romaniei  26 mai 2010 ( click aici )

 

Sursa: Avocatnet.ro