Pe scurt, o societate comerciala  din Timisoara (societate cu asociat unic , obiect de activitate - consultanta de afaceri si management) a chemat in judecata Finantele Publice considerand ca obligatiile fiscale i-au fost gresit stabilite, prin neacceptarea deductibilitatii unor cheltuieli.

Reclamanta arata ca „respectivele cheltuieli au fost efectuate in interesul societatii si pentru imaginea acesteia, in baza principiului libertatii de gestiune si in scopul realizarii de operatiuni taxabile”.

In speta, fata de lipsa legaturii cu obiectul de activitate al societatii,  au fost considerate de instanta ca nedeductibile cheltuieli cu amenajarea gradinii sediului societatii, achizitiile de confectii, decoratiuni, lenjerie, draperii, cuverturi, vase decorative, lucrari de constructii, obiecte de inventar. Mai mult, acestea au fost  reincadrate ca dividende.

„Desi plata acestor bunuri si servicii  s-a facut din conturile societatii, acestea nu au nicio legatura cu activitatea firmei si nu concura la realizarea veniturilor acesteia,  fiind utilizate de asociatul unic al reclamantei, motiv pentru  se justifica tratarea lor ca dividende pentru care se datoreaza  impozitul aferent”, explica ICCJ.

Curtea mai arata ca, in cazul unor obiecte de mobilier necesare dotarii spatiilor din cadrul sediului social, „aceste obiecte de inventar nu au fost facturate proprietarului imobilului la mutarea sediului si nici nu s-au mai regasit in evidentele societatii, instanta retinand ca nu s-a facut dovada casarii lor” - astfel se justifica tratarea lor ca o cheltuiala nedeductibila din punct de vedere fiscal.

De asemenea, nu au fost considerate deductibile nici cheltuieli privind cazarea la hoteluri din Timisoara „de vreme ce reclamanta detinea spatii de cazare la sediul social”.

Curtea a mai mentionat ca „amortizarea nu este justificata pentru autoturismele care exced numarul limitat de lege ca fiind folosite in scopul desfasurarii activitatii”, in conditiile in care reclamanta avea in dotare „cinci autoturisme si doar patru persoane care le utilizau, dintre care doua cu functie de conducere si alte doua cu munca ce presupunea deplasarea pe teren”.

Consideram ca acest caz are relevanta mai ales in aceasta perioada in care se pune o presiune tot mai mare pentru atragerea de cat mai multe venituri la bugetul de stat, iar autoritatile sunt mult mai atente la cheltuielile care diminueaza masa impozabila.

Ni se spune ca existenta unor documente-suport, desi intocmite potrivit legii, prin care se face dovada efectuarii operatiunilor, nu este neaparat suficienta pentru justificarea deductibilitatii cheltuielilor.

Mai ales daca vorbim de caracterul ocazional al unor servicii, acolo unde nu se va justifica necesitatea efectuarii unor astfel de cheltuieli prin specificul activitatii, nu se va acorda deductibilitatea acestora. Mai mult decat atat, daca aceste cheltuieli sunt efectuate in beneficiul asociatului , ele vor fi re-incadrate ca dividende si taxate in mod corespunzator.

Inca o data, contribuabilii trebuie sa fie pregatiti sa argumenteze si documenteze caracterul economic al unei cheltuieli, adica faptul ca respectiva cheltuiala este necesara desfasurarii activitatii. Nu in ultimum rand, atentie si la faptul ca persoana impozabila are dreptul sa deduca TVA aferenta achizitiilor, doar daca acestea sunt destinate utilizarii in folosul operatiunilor taxabile sau au legatura cu activitatea economica.