In 2013 baza de calcul a contributiilor sociale a fost extinsa, astfel incat si pentru indemnizatiile de delegare si detasare care depasesc plafonul legal au inceput sa fie percepute contributii la pensii sau sanatate.

, care a modificat Codul fiscal in acest an, a schimbat regulile in ceea ce priveste indemnizatiile de delegare si de detasare. Noile reglementaria, careu inceput sa se aplice din 1 februarie 2013, au stabilit ca, pentru indemnizatiile care depasesc  depasesc plafonul stabilit de lege (limita a de 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor din institutiile publice) se vor achita contributii sociale individuale, insa numai pentru partea care depaseste limita a de 2,5 ori nivelul stabilit prin hotarare a Guvernului pentru personalul din institutiile publice.

Prevederea a fost inclusa in art. 296^4 care stabileste baza de calcul al contributiilor sociale individuale.

Punctul m) al acestui articol prevedea ca sunt percepute contributii sociale numai pentru indemnizatiile primite pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit, inclusiv Banca Nationala a Romaniei, peste limita a de 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor din institutiile publice.

Dupa modificarea care se aplica din prima zi a lunii februarie, punctul m) stabileste ca in baza de calcul a contributiilor sociale se includ: " indemnizatiile primite pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, precum si orice alte sume de aceeasi natura, pentru partea care depaseste limita a de 2,5 ori nivelul stabilit prin hotarare a Guvernului pentru personalul din institutiile publice".

Pe scurt, incepand din 1 februarie 2013, indemnizatia pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru salariatii din institutiile publice:

• se supune impozitului pe salarii,
• se include in baza lunara de calcul a contributiilor sociale obligatorii, indiferent de entitatea platitoare (platitor de impozit pe profit, platitor de impozit pe veniturile microintreprinderilor, persoana fizica autorizata, intreprindere individuala, organizatie neguvernamentala).

In acelasi timp, sumele acordate in limita a de 2,5 ori indemnizatia pe perioada delegarii si detasarii acordata salariatilor din instituitile publice :

• nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile;
• nu se cuprind in baza lunara a contribuitilor sociale obligatorii.

Atentie!  Nivelul indemnizatiilor stabilit pentru institutiile publice se regaseste in urmatoarele hotarari :

• HG 1860/2006 – pentru deplasarile/ delegarile in interiorul tarii;
• HG 518/1995 - pentru deplasarile/ delegarile in afara tarii;
• Legea 118/2010 prin care s-a diminuat valoarea stabilita initial cu 25% ;
• Legea 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platiti din fonduri publice prin care cuantumul indemnizatiilor pentru institutiile publice se majoreaza cu 15% ;

Conform acestor acte normative, limita legala pentru diurna interna, deci in Romania, este 2,5 x 13 = 32,5 lei, iar pentru diurna externa, in majoritatea tarilor din Uniunea Europeana: 2,5 x 35 euro = 87,5 euro.

Delegarea reprezinta exercitarea temporara a unor activitati in afara locului muncii si poate avea o durata de maxim 60 de zile. Delegarea se poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. Totodata, daca salariatul refuza sa isi prelungeasca delegarea, acesta nu poate fi sanctionat disciplinar din acest motiv.

Delegarea presupune existenta unui acord intre angajator si entitatea unde se trimite salariatul. In fapt, prin delegare se intelege modificarea locului muncii cu pastrarea neschimbata a celorlalte elemente ale contractului de munca.

Salariatul are dreptul la plata cheltuielilor de transport, cazare si la o indemnizatie de delegare stabilita prin contract individual / colectiv de munca.

Detasarea este actul prin care se dispune schimbarea temporara a locului muncii la un alt angajator in scopul exercitarii unor lucrari in interesul acestuia. Detasarea poate fi dispusa pe o perioada de cel mult un an. Insa, in mod exceptional, perioada detasarii poate fi prelungita pentru motive obiective ce impun prezenta salariatului la angajatorul la care s-a dispus detasarea, cu acordul ambelor parti, din 6 in 6 luni.

Detasarea este obligatorie prin ordinul angajatorului pentru prima perioada. Cu toate acestea, salariatul are dreptul sa refuze, din motive personale temeinice. Contractul individual de munca incheiat cu angajatorul initial se suspenda pe perioada detasarii, in ceea ce priveste efectele esentiale, fiind cedat temporar angajatorului la care s-a facut detasarea.