|
Detasarea este definita de art. 45[1] Codul muncii ca fiind actul prin care se dispune schimbarea temporara a locului de munca, din dispozitia angajatorului, la un alt angajator, in scopul executarii unor lucrari in interesul acestuia. In mod exceptional, prin detasare se poate modifica si felul muncii, dar numai cu consimtamantul scris al salariatului.
Potrivit art. 47 alin. (1) si (2) din acelasi cod, drepturile cuvenite salariatului detasat se acorda de angajatorul la care s-a dispus detasarea, salariatul beneficiind pe aceasta perioada de drepturile care ii sunt mai favorabile, fie de drepturile de la angajatorul care a dispus detasarea, fie de drepturile de la angajatorul la care este detasat.
Acestea sunt dispozitii care stabilesc regula in ceea ce priveste regimul detasarii2 .
O detasare reglementata de dispozitii speciale este cea a persoanelor angajate cu contract de munca sau care sunt numite in functii publice pe perioada cat isi desfasoara activitatea, la birourile electorale3.
Aceasta detasarea nu este dispusa de angajator iar felul muncii este modificat prin natura activitatii, in baza vointei salariatilor sau functionarilor publici de a desfasura astfel de activitati.
Desi salariatul este dislocat din locul obisnuit de desfasurare a atributiilor de serviciu si nu mai munceste pentru angajatorul sau (deci se suspenda prestarea muncii) si regula in materie ar fi ca acordarea drepturilor cuvenite sa se faca de catre beneficiarul muncii (birourile electorale), in situatia analizata acestea se suporta de catre institutiile la care sunt angajati membrii birourilor electorale si nu de cele din urma. Deci nu suntem in prezenta unei suspendari a platii salariului de catre angajator4 . Astfel ca avem de-a face cu o suspendare a raportului de munca sau de serviciu partiala si nu totala – deci numai in ceea ce priveste munca.
Pe langa drepturile salariale acordate dupa cum am precizat, persoanele detasate beneficiaza pentru activitatea prestata la birourile electorale de o indemnizatie de 50 lei pe zi de activitate care se suporta din bugetul Ministerului Internelor si Reformei Administrative 5.
Desigur, tot ca un element specific, daca urmam aceeasi linie de idei, deducem ca si prerogativa disciplinara apartine institutiilor mentionate si nu birourilor electorale.
Munca se desfasoara la acestea din urma zilnic (deci si in zilele de repaus saptamanal ori in zilele declarate libere ca sarbatori legale) in cadrul programului de lucru stabilit la 6 ore. S-ar putea interpreta ca este vorba de o reducere a timpului de lucru, potrivit art. 1 alin. (1) si alin. (2) din Legea nr. 31/1991 privind stabilirea duratei timpului de munca sub 8 ore pe zi pentru salariatii care lucreaza in conditii deosebite - vatamatoare, grele sau periculoase6 care nu afecteaza salariul si vechimea in munca. Consecinta unei asemenea interpretari ar fi ca persoanele la care ne referim sa primeasca drepturile salariale pentru program normal de lucru.
Cu privire la orele lucrate in zilele de repaus saptamanal ori zilele declarate libere ca sarbatori legale, acestea vor fi platite sau compensate cu timp liber corespunzator, in functie de regimul legislatiei aplicabile – pentru personalul contractual sau pentru functionarii publici7.
Intrucat perioada si programul desfasurarii activitatii sunt afisate la sediile sau pe site-urile autoritatilor publice implicate in alegeri, s-ar putea considera ca nu mai este absolut necesar un act care sa dovedeasca o evidenta a orelor lucrate (pontaj etc.) intocmit de catre birourile electorale – munca fiind prezumata. Anuntarea angajatorului in scris de catre salariat ca este membru al unui birou electoral consideram ca este suficienta, acesta urmand a intocmi pontajele pentru plata salariului cuvenit.
Iata deci elemente care ne arata ca suntem in prezenta unei detasari cu totul speciale. Mai bine spus este o situatie care se asimileaza detasarii. Cu aceasta are in comun doar suspendarea muncii, nu si a celorlalte drepturi si obligatii ale partilor.
Apreciem ca problema interesanta care s-ar putea pune, priveste faptul daca in drepturile salariale acordate pe durata detasarii se includ si sporurile pentru conditii de munca, stabilite potrivit legii, ca de exemplu cele cunoscute sub denumirea de spor de antena, spor de calculator si indemnizatie de hrana.
Variante ale raspunsului – vehiculate in practica – sunt urmatoarele:
• aceste drepturi salariale se acorda numai daca in locurile unde sunt detasate persoanele sunt determinate oficial (in conditiile legii) asemenea conditii (calculator, antena, situatii care determina slabirea rezistentei organismului8 etc.), pe baza adeverintelor eliberate de beneficiarii activitatii desfasurate;
• drepturile de mai sus se acorda daca in acele locuri exista conditiile de mai sus, chiar daca nu exista determinari oficiale (in conditiile legii);
• drepturile analizate se acorda indiferent de situatiile prezentate intrucat art. 47 alin. (1) din Codul muncii nu face distinctie intre drepturile salariale cuvenite pe durata detasarii si mai mult alin. (2) al aceluiasi articol stipuleaza ca pe durata respectiva salariatul beneficiaza de drepturile care ii sunt mai favorabile.
Pentru considerentele aratate mai sus, in opinia noastra ultima varianta ar fi cea corecta, daca ne gandim si la principiul de drept potrivit caruia atunci cand exista indoiala vom interpreta in favoarea salariatului/functionarului public.
Mentionam ca si membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare beneficiaza de o indemnizatie de 50 lei pe zi de activitate. Precizam ca dintre ultimele persoane mentionate pot face parte si studenti, pensionari, someri, persoane care desfasoara activitati independente. Aceastia nu au regim de detasare asa cum am analizat in prezentul material.
__________
NOTE:
1Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 05.02.2003), modificata si completata ulterior).
2A se vedea A. Ticlea, Tratat de dreptul muncii, Editia a II-a, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007, p. 529 - 535.
3A se vedea art. 120 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale (republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 333 din 17.05.2007, modificata si completata) care dispune: “membrii birourilor electorale, statisticienii si personalul tehnic auxiliar, care au calitatea de angajat cu contract de munca sau sunt numiti intr-o functie publica, se considera detasati, pe perioada cat isi desfasoara activitatea, la birourile electorale”.
4A se vedea art. 5 alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 266/2008 privind cheltuielile necesare pentru pregatirea, organizarea si desfasurarea alegerilor pentru autoritatile administratiei publice locale din anul 2008 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 192 din 12.03.2008) potrivit caruia “pe toata perioada exercitarii atributiilor privind organizarea si desfasurarea alegerilor autoritatilor administratiei publice locale, institutiile la care sunt angajati membrii birourilor electorale, statisticienii, informaticienii si personalul tehnic auxiliar le asigura acestora drepturile salariale cuvenite, potrivit legii”.
5A se vedea art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 266/2008 privind cheltuielile necesare pentru pregatirea, organizarea si desfasurarea alegerilor pentru autoritatile administratiei publice locale din anul 2008.
6Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 64 din 27.03.1991.
7A se vedea pentru detalii, A. Cioriciu Stefanescu, Functionarii publici aleg intre plata sau compensarea orelor suplimentare, pe www.Contractdemunca.ro.
8Avem in vedere indemnizatia de hrana acordata pentru intarirea rezistentei organismului, ca masura de protectie a securitatii si sanatatii in munca. Autori: Ionel Petrea si Ana Cioriciu Stefanescu |
Info Utile 
