Lege nr. 245/2004 (r1) privind securitatea
generala a produselor - republicata la 9.05.2008

a) art. 2 lit. b) si c) si art. 3 nu se aplica acestor produse in privinta riscurilor sau categoriilor de riscuri prevazute de reglementarile specifice;
b) art. 4-16 se aplica in orice situatie, cu exceptia cazurilor in care exista reglementari specifice privind aspectele care intra sub incidenta acestor dispozitii.

Art. 2. - In sensul prezentei legi, urmatorii termeni se definesc astfel:
a) produs - orice bun material cunoscut sub denumirea de produs, care, inclusiv in cadrul unei prestari de servicii, este destinat consumatorilor sau este posibil, in conditii previzibile, sa fie utilizat de consumatori chiar daca nu le este destinat si care este furnizat sau pus la dispozitie in cadrul unei activitati comerciale cu titlu oneros sau gratuit, fie ca este in stare noua, folosit sau reconditionat. Se excepteaza de la aplicarea prezentei legi produsele de ocazie care sunt furnizate ca antichitati sau ca produse care trebuie sa fie reparate ori reconditionate inainte de utilizarea lor, numai in cazul in care furnizorul informeaza in mod clar persoana careia ii furnizeaza produsul despre necesitatea acestei reparatii sau reconditionari;
b) produs sigur - orice produs care, in conditii normale sau rezonabil previzibile de utilizare, inclusiv de durata si, dupa caz, de punere in functiune, de instalare si de necesitati de intretinere, nu prezinta niciun risc sau numai riscuri minime compatibile cu utilizarea produsului si considerate ca acceptabile si corespunzatoare unui nivel ridicat de protectie a sanatatii si securitatii consumatorilor, luandu-se in considerare in special:
1. caracteristicile produsului, in principal compozitia, ambalarea, conditiile de asamblare si, dupa caz, de montaj si de intretinere;
2. efectul asupra altor produse, in cazul in care utilizarea lui impreuna cu alte produse poate fi in mod rezonabil previzibila;
3. prezentarea produsului, etichetarea sa, orice avertizari si instructiuni pentru utilizarea si distrugerea lui, precum si orice alta indicatie sau informatie referitoare la produs;
4. categoriile de consumatori expuse riscului in cazul utilizarii produsului, in particular copiii si persoanele in varsta.
Posibilitatea obtinerii unor niveluri superioare de securitate sau de disponibilitate a altor produse prezentand un grad de risc mai scazut nu trebuie sa constituie un motiv suficient pentru considerarea unui produs ca fiind periculos;
c) produs periculos - orice produs care nu indeplineste prevederile de la definitia "produsului sigur" de la lit. b);
d) risc grav - orice risc semnificativ, care necesita o interventie rapida din partea autoritatilor publice, inclusiv riscurile ale caror efecte nu sunt imediate;
e) producator:
1. fabricantul produsului, in cazul in care este stabilit in Romania sau intr-un stat membru al Uniunii Europene si orice alta persoana care se prezinta ca producator prin aplicarea pe produs a numelui sau, a marcii sale sau a unui alt semn distinctiv ori persoana care reconditioneaza produsul;
2. reprezentantul producatorului, in cazul in care producatorul nu este stabilit in Romania sau intr-un stat membru al Uniunii Europene, sau, in absenta unui reprezentant stabilit in Romania ori intr-un stat membru al Uniunii Europene, importatorul produsului;
3. alti operatori economici din lantul de comercializare, in masura in care activitatile lor pot aduce atingere caracteristicilor de securitate a unui produs;
f) distribuitor - orice operator economic din lantul de comercializare, a carui activitate nu influenteaza caracteristicile de securitate a produsului;
g) returnare - modalitate referitoare la aducerea inapoi a unui produs periculos de catre consumator, pe care producatorul sau distribuitorul l-a furnizat deja consumatorului ori l-a pus la dispozitia sa;
h) retragere - orice masura luata in scopul de a impiedica distributia si expunerea la comercializare, precum si ofertarea unui produs periculos la consumatori.

CAPITOLUL II
Obligatia generala de securitate - criterii de evaluare a conformitatii

Art. 3. - (1) Producatorii sunt obligati sa puna pe piata numai produse sigure.
(2) Un produs va fi considerat sigur din punct de vedere al aspectelor reglementate de dispozitiile legislatiei nationale atunci cand, in absenta prevederilor comunitare specifice privind reglementarea produsului in cauza, el este conform cu reglementarile nationale ale Romaniei ori ale statului membru pe teritoriul caruia este comercializat, stabilite cu respectarea principiilor liberei circulatii a produselor si serviciilor de piata si care formuleaza cerintele de sanatate si securitate pe care produsul trebuie sa le indeplineasca pentru a fi comercializat.
(3) Un produs este considerat sigur din punct de vedere al riscurilor si al categoriilor de riscuri reglementate de standardele nationale neobligatorii relevante atunci cand este conform cu standardele nationale neobligatorii care transpun standarde europene, a caror referinta este publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene. Referintele acestor standarde nationale armonizate sunt publicate de catre Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO).
(4) In alte conditii decat cele avute in vedere la alin. (2) si (3), conformitatea unui produs cu cerinta de securitate generala a produselor poate fi evaluata luandu-se in considerare, daca exista:
a) standardele nationale neobligatorii care transpun standarde europene relevante, altele decat cele la care se face referire la alin. (2);
b) standardele stabilite in statul in care este comercializat produsul;
c) orientarile in domeniul evaluarii securitatii produselor;
d) codurile de bune practici in materie de securitate a produselor, in vigoare in sectorul respectiv;
e) stadiul prezent al cunostintelor stiintifice si/sau tehnice;
f) asteptarile rezonabile ale consumatorilor referitoare la securitatea generala a produselor.
(5) Conformitatea unui produs cu criteriile care au in vedere garantarea obligatiei generale de securitate, in special cu prevederile alin. (2) si (3), nu impiedica autoritatile competente sa ia masurile corespunzatoare pentru a impune restrictii privind punerea sa pe piata sau sa ceara retragerea de pe piata ori returnarea produsului, daca produsul se dovedeste periculos.

CAPITOLUL III
Alte obligatii ale producatorilor si obligatii ale distribuitorilor

Art. 4. - (1) In limitele activitatilor lor producatorii trebuie sa asigure consumatorului informatiile utile care ii permit sa evalueze riscurile inerente ale unui produs pe durata medie de utilizare sau pe o durata rezonabil previzibila, atunci cand acestea nu sunt imediat perceptibile de catre consumator, fara un avertisment corespunzator, precum si sa previna astfel de riscuri. Prezenta unui astfel de avertisment nu exonereaza nicio persoana de indeplinirea celorlalte obligatii prevazute de prezenta lege.
(2) In limitele activitatilor lor producatorii trebuie sa adopte masuri proportionale cu caracteristicile produselor pe care le furnizeaza, care le permit:
a) sa fie informati de riscurile pe care aceste produse le-ar putea prezenta pentru consumatori;
b) sa poata intreprinde actiunile potrivite, inclusiv, daca este necesar, pentru a evita aceste riscuri, sa poata dispune retragerea de pe piata, avertizarea adecvata si eficienta a consumatorilor, returnarea de la consumatori.
(3) Masurile prevazute la alin. (2) vor include:
a) informarea, prin intermediul produsului sau al ambalajului, asupra identitatii si detaliilor privind producatorul, precum si informarea asupra produsului sau, dupa caz, asupra lotului de produse din care face parte, cu exceptia cazurilor in care omisiunea acestei informatii este justificata;
b) in cazul in care se considera necesar, realizarea de teste prin sondaj pe produsele comercializate, analizarea reclamatiilor si, dupa caz, tinerea unui registru de reclamatii, precum si informarea distribuitorilor de catre producator privind monitorizarea acestor produse.
(4) Masurile prevazute la alin. (2) lit. b) vor fi intreprinse voluntar sau la cererea autoritatilor competente, in conformitate cu art. 10 alin. (1) lit. f).
(5) Returnarea se face ca ultima modalitate de rezolvare, atunci cand celelalte actiuni nu sunt suficiente pentru prevenirea riscurilor implicate, in cazul in care producatorul considera necesar sau cand este obligat de catre autoritatea competenta sa ia aceasta masura. Masura de returnare se poate pune in aplicare in baza codurilor de buna conduita in domeniu, in cazul in care acestea exista.

Art. 5. - (1) Distribuitorii sunt obligati:
a) sa actioneze cu atentia cuvenita pentru a contribui la respectarea cerintelor de securitate aplicabile, in special sa nu distribuie produse despre care au cunostinta sau pe care ar fi trebuit sa le considere, pe baza informatiilor detinute si in calitate de specialisti, neconforme cu aceste cerinte;
b) sa participe, in limitele activitatilor lor respective, la monitorizarea securitatii produselor puse pe piata, in special prin:
1. transmiterea informatiilor privind riscurile produselor;
2. pastrarea si furnizarea documentelor necesare pentru a determina originea produselor;
3. colaborarea la actiunile intreprinse de producatori si de autoritatile competente pentru evitarea riscurilor.
In limitele activitatilor lor respective distribuitorii trebuie sa ia masuri care sa permita o colaborare eficienta.
(2) In cazul in care producatorii si distribuitorii au cunostinta sau ar trebui sa cunoasca, pe baza informatiilor pe care le poseda si in calitate de specialisti, ca unele produse, pe care le-au pus pe piata sau care au fost furnizate intr-un alt mod consumatorilor, prezinta pentru consumatori riscuri care sunt incompatibile cu cerintele de securitate generala, ei trebuie sa informeze imediat autoritatile competente, in conditiile stabilite in anexa nr.1, precizand actiunile intreprinse in scopul de a preveni riscurile pentru consumatori.
(3) Producatorii si distribuitorii, in limitele activitatilor lor, trebuie sa colaboreze cu autoritatile competente, la cererea acestora din urma, pentru actiunile intreprinse, in scopul evitarii riscurilor pe care le prezinta produsele pe care le furnizeaza sau le-au furnizat.
Procedurile ce trebuie urmate pentru o astfel de colaborare, inclusiv procedurile de dialog cu producatorii si distribuitorii respectivi asupra problemelor legate de securitatea produselor, sunt stabilite de autoritatile competente.