Daca in tara noastra monitorizarea salariatilor in ceea ce priveste folosirea internetului Ia locul de munca se afla intr-o faza incipienta, in Statele Unite ale Americii, de exemplu, mai mult de jumatate din companiile americane au monitorizat email-ul salariatilor si au elaborat proceduri cu privire la utilizarea acestuia².

S-au dispus concedieri pentru incalcarea procedurilor mentionate³.

Fara a contesta dreptul angajatorilor in ceea ce priveste monitorizarea discutata, la nivelul Uniunii Europene, Conceptul de Lucru pentru Protectia Datelor⁴, prin Working document on the surveillance of electronic communications in the workplace (Documentul de lucru asupra supravegherii comunicatiilor electronice la locul de munca)⁵ adoptat pe 29 mai 2002, insista pe necesitatea, in cadrul acestei monitorizari, a protectiei vietii private a salariatilor. Din acest punct de vedere exista un conflict intre dreptul angajatorului in ceea ce priveste monitorizarea si dreptul salariatilor de a se bucura de protectia vietii lor private.

S-a retinut in documentul citat ca “in considerarea problemei supravegherii, trebuie avut in vedere faptul ca, in timp ce angajatii se bucura de un anume grad de intimitate la locul de munca, acest drept trebuie pus in balanta cu dreptul angajatorului de a controla functionarea afacerii sale si de a se apara impotriva actiunii angajatilor de natura sa aduca atingere drepturilor legitime ale angajatorului, ca de exemplu, raspunderea angajatorului pentru actele angajatilor sai”.

Au fost formulate mai multe principii, care trebuie sa guverneze monitorizarea utilizarii internetului si a postei electronice de catre salariati, rezultand din Directiva nr. 95/46/CE⁶ si anume:
a) principiul necesitatii - monitorizarea se va efectua numai daca ea este necesara pentru un anumit scop;
b) principiul finalitatii - datele trebuie colectate pentru un scop specific, explicit si legitim;
c) principiul transparentei - angajatorul trebuie sa fie clar si deschis in ceea ce priveste activitatile sale. El are obligatia de a furniza angajatilor toate informatiile cu privire la monitorizarea in ceea ce priveste utilizarea internetului;
d) principiul legitimitatii - operatiunile de procesare a datelor pot avea loc numai in cazul unui scop legitim;
e) principiul proportionalitatii - datele personale, inclusiv cele incluse in monitorizare, trebuie sa fie relevante si adecvate in raport cu scopul specificat;
f) principiul acuratetei si pastrarii datelor - datele care au fost colectate trebuie sa fie corecte, actualizate si sa nu fie pastrate mai mult decat este necesar;
g) principiul securitatii - angajatorul este obligat sa ia toate masurile de securitate pentru ca datele colectate sa nu fie accesibile tertilor⁷.

Grupul de lucru mentionat (Conceptul de Lucru pentru Protectia Datelor) recomanda un continut optim al procedurii angajatorului in ceea ce priveste utilizarea internetului. Ea ar trebui sa includa informatii cu privire la conditiile in care o utilizare personala a internetului este permisa, ca si specificarea tipului de material care nu poate fi accesat sau copiat. Conditiile si limitarile utilizarii trebuie explicate salariatilor. De asemenea trebuie sa fie informati cu privire la sistemele care sunt implementate atat pentru interzicerea accesului la un anumit tip de continut, cat si cu privire la detectarea unui asemenea acces⁸.

Instrumentul juridic aflat la indemana angajatorului, inclusiv la indemana angajatorului roman, in scopul mentionat este, in primul rand, regulamentul intern. Dar, partile interesate pot reglementa aspectele de mai sus si prin intermediul contractului colectiv de munca. Desigur ca salariatul care incalca dispozitiile angajatorului referitoare la utilizarea internetului prevazute in regulamentul intern sau in contractul colectiv de munca, savarseste o abatere disciplinara, ceea ce poate determina sanctionarea sa⁹.

___

NOTE: ¹Dana Balan, Ne place munca, dar stim sa ne ferim de ea, în „Evenimentul zilei" din 14 septembrie 2008, p. 8-9.
²A se vedea Bogdan Manolea, Aspecte ale monitorizarii angajatiior la locul de munca, in ceea ce priveste utilizarea internetulul, in „Pandectele Romane", nr. 5/2004, p. 240, nota 3.
³A se vedea hftp:/lwww.amanet.org/research/pdfs/Email Polices Pracfices.pdf.
⁴Organism consultativ pe probleme de protectia datelor si a vietii private, infiintat in femeiul art. 29 din Directiva 95/46EC si avand sarcinile stabilite de art. 30 din aceasta directiva si art. 146 din Dlrectiva nr. 97/66/EC.
⁵Raportul se gaseste pe lnternet la adresa: http:lleuropa.eu.intlcomm/lnternal-market/privacy/docs/wpdocs/2002lwp55 en.pdf.
⁶In scopul implementarii acestei directive in dreptul romanesc, a fost adoptata Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracater personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice (publicata in Monitorul Oflcial al Romaniei, Partea l, nr. 1101 din 21 noiembrie 2004), cu modificarile si completarile ulterioare.
⁷A se vedea si Bogdan Manolea, op. cit., p. 241.
⁸Ibidem.
⁹Alexandru Ticlea, Tratat de dreptul muncii, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2009, Editia a III-a, p. 438.

Sursa: Avocatnet.ro