La 13 iunie 2001, a avut loc o reuniune a reprezentantilor acestor cinci operatori. Reuniunea a avut ca obiect in special reducerea remuneratiilor standard ale distribuitorilor de abonamente incepand cu 1 septembrie 2001 sau in jurul acestei date.

Prin Decizia din 30 decembrie 2002, Raad van bestuur van de Nederlandse Mededingingsautoriteit (autoritatea in domeniul concurentei din Tarile de Jos) a constatat ca cei cinci operatori incheiasera un acord intre ei sau isi concertasera practicile.

Considerand ca aceasta restrange in mod sensibil concurenta si este in consecinta interzis de dreptul intern, Raad van bestuur van de Nederlandse Mededingingsautoriteit a aplicat amenzi tuturor acestor intreprinderi. Intreprinderile mentionate au contestat aceasta decizie.

College van Beroep voor het bedrijfsleven (Tribunalul Administrativ pentru Comert si Industrie), sesizat cu solutionarea cauzei in apel, a solicitat Curtii de Justitie sa clarifice notiunea de practica concertata, in special sa indice criteriile care trebuie retinute pentru a aprecia daca o practica concertata are un obiect anticoncurential, sa precizeze daca instanta nationala care examineaza existenta unei practici concertate este obligata sa aplice prezumtia de cauzalitate formulata in jurisprudenta Curtii in materie si sa stabileasca daca aceasta prezumtie este aplicabila in cazul in care concertarea este intemeiata pe o singura reuniune a intreprinderilor interesate.

1. In ceea ce priveste criteriile care trebuie retinute pentru a aprecia daca o practica concertata are un obiect anticoncurential

Cu titlu introductiv, CJCE a amintit ca toate criteriile stabilite in jurisprudenta sa in scopul de a aprecia daca un comportament are ca obiect sau ca efect impiedicarea, restrangerea sau denaturarea concurentei sunt deopotriva aplicabile in cazul unui acord, al unei decizii sau al unei practici concertate. In ceea ce priveste definitia unei practici concertate, Curtea a aratat ca aceasta vizeaza o forma de coordonare intre intreprinderi care, fara sa fi mers pana la realizarea unei conventii propriu-zise, substituie in mod constient riscurile concurentei cu o cooperare practica intre intreprinderi.

In continuare, Curtea a evidentiat ca a furnizat deja o serie de criterii care permit sa se aprecieze daca o practica concertata prezinta un caracter anticoncurential, fiind vizate in special continutul dispozitiilor care o instituie, scopurile obiective pe care urmareste sa le atinga, precum si contextul economic si juridic in care se incadreaza aceasta. Pentru a avea un obiect anticoncurential, este suficient ca practica concertata sa poata produce efecte negative asupra concurentei. Cu alte cuvinte, aceasta trebuie numai sa fie apta in mod concret, tinand cont de contextul juridic si economic in care se inscrie, sa impiedice, sa restranga sau sa denatureze concurenta in cadrul pietei comune.

In plus, Curtea a precizat ca se poate considera ca o practica concertata are un obiect anticoncurential chiar daca aceasta practica nu produce vreun efect direct asupra pretului achitat de consumatorii finali, ci are in vedere exclusiv remuneratiile acordate distribuitorilor pentru incheierea de abonamente.

In sfarsit, Curtea a aratat ca orice schimb de informatii intre concurenti urmareste un scop anticoncurential atunci cand poate elimina incertitudinile legate de comportamentul avut in vedere de intreprinderile interesate, inclusiv atunci cand, precum in speta, comportamentul are in vedere reducerea comisionului standard al distribuitorilor. Este de competenta instantei de trimitere sa verifice daca schimbul de informatii din cadrul reuniunii din 13 iunie 2001 era susceptibil sa inlature astfel de incertitudini.

2. Cu privire la obligatia instantei nationale de a aplica prezumtia de cauzalitate formulata in jurisprudenta Curtii

Curtea a amintit ca notiunea de practica concertata implica, pe langa concertarea intre intreprinderi, un comportament pe piata care da curs acestei concertari si o legatura de cauzalitate intre aceste doua elemente. In acest cadru, Curtea a stabilit, prin jurisprudenta sa, o prezumtie de cauzalitate potrivit careia, sub rezerva probei contrare care trebuie facuta de operatorii interesati, intreprinderile participante la concertare, care raman active pe piata, tin seama de schimbul de informatii cu concurentii lor pentru a determina propriul comportament pe aceasta piata.

Intrucat interpretarea dreptului comunitar realizata de Curte este obligatorie pentru toate instantele din statele membre, instanta nationala este obligata sa aplice prezumtia de cauzalitate.

3. In ceea ce priveste aplicabilitatea prezumtiei legaturii de cauzalitate in cazul in care concertarea este intemeiata pe o unica reuniune

Curtea a evidentiat ca, in functie de structura pietei, nu este exclus ca o singura reuniune sa poata fi suficienta in principiu pentru ca intreprinderile interesate sa isi concerteze comportamentul pe piata. Astfel, daca intreprinderile interesate pun la punct o intelegere complexa cu privire la un numar ridicat de aspecte ale comportamentului lor pe piata, acestea vor avea nevoie de contacte regulate pe o lunga perioada. In schimb, daca respectiva concertare este, precum in prezenta cauza, punctuala si urmareste exclusiv un parametru izolat al concurentei, o singura reuniune ar putea fi suficienta pentru a realiza scopul anticoncurential urmarit.

In aceste conditii, trebuie sa se considere ca nu este atat de important numarul de reuniuni intre intreprinderile interesate cat aspectul daca acest contact sau contactele care au avut loc au oferit intreprinderilor posibilitatea de a tine cont de schimburile de informatii cu concurentii pentru a determina comportamentul lor pe piata in discutie si de a inlocui in mod constient riscurile concurentei cu o cooperare practica.

Din moment ce se poate dovedi ca intre aceste intreprinderi a avut loc o concertare si ca acestea au ramas active pe piata, in mod justificat se impune ca intreprinderile sa faca dovada ca aceasta concertare nu a avut nicio influenta asupra comportamentului lor pe piata respectiva.

In consecinta, in masura in care intreprinderea participanta la concertare ramane activa pe piata in discutie, prezumtia legaturii de cauzalitate intre concertare si comportamentul acestei intreprinderi pe piata respectiva este aplicabila chiar daca respectiva concertare nu se intemeiaza decat pe o singura reuniune a intreprinderilor interesate.

Hotararea CJCE ( Click aici ).